До євреїв 12
1 Тому й ми, маючи довкола себе таку [велику] хмару свідків, скиньмо всякий тягар і гріх, який так легко нас обплутує, і з наполегливістю біжімо в змаганні, яке нам визначено,
De aceea și noi, fiind încercuiți cu un nor așa de mare de martori, să lăsăm deoparte fiecare greutate și păcatul care [ne] copleșește așa de ușor și să alergăm cu răbdare cursa care este pusă înaintea noastră,
2 уважно дивлячись на Ісуса, Засновника та Вдосконалювача віри, Який заради належної Йому радості перетерпів [муки] хреста, незважаючи на ганьбу, і сів праворуч від Божого престолу.
Privind cu atenție la Isus, autorul și desăvârșitorul credinței noastre care, pentru bucuria pusă înaintea lui, a îndurat crucea, disprețuind rușinea și este așezat la dreapta tronului lui Dumnezeu.
3 Тож подумайте про Того, Хто витерпів таку ворожість грішників, щоб ви не втомлювались і не падали духом.
Căci luați aminte la cel ce a îndurat o astfel de împotrivire a păcătoșilor față de el, ca nu cumva să obosiți și să cădeți de oboseală în mințile voastre.
4 Ви ще не чинили опору до крові у боротьбі з гріхом.
Voi nu v-ați împotrivit încă până la sânge, luptând împotriva păcatului.
5 Ви зовсім забули слова підбадьорення, звернені до вас як до синів: «Сину мій, не нехтуй картанням Господнім і не дратуйся через Його докори,
Și ați uitat îndemnul care vă vorbește ca unor copii: Fiul meu, nu disprețui disciplinarea Domnului, nici nu cădea de oboseală când ești mustrat de el;
6 адже кого Господь любить, тому й докоряє, як батько синові, який йому любий».
Fiindcă Domnul disciplinează pe cine iubește și biciuiește pe fiecare fiu pe care îl primește.
7 Зносьте труднощі, адже Бог ставиться до вас як до Своїх синів. Хіба є такий син, якого б не карав батько?
Dacă îndurați disciplinarea, Dumnezeu se poartă cu voi precum cu fii; căci, care este fiul pe care nu îl disciplinează tatăl?
8 А якщо ви залишаєтесь без покарання, якого [всі Божі] діти зазнають, тоді ви незаконні діти, а не справжні сини.
Dar dacă sunteți fără disciplinare, din care toți sunt părtași, atunci sunteți bastarzi și nu fii.
9 Крім того, якщо ми цінували й поважали земних батьків, які карали нас, то наскільки ж більше ми повинні підкорятися Отцеві духів, щоб жити?
Mai mult, după carnea noastră am avut părinți care ne-au disciplinat și i-am respectat; nu cu atât mai mult să fim în supunere Tatălui duhurilor și să trăim?
10 Бо вони протягом короткого часу карали [нас] так, як їм здавалося правильним. Коли ж [нас карає Бог, ] це йде нам на користь, щоб ми мали участь у Його святості.
Fiindcă ei, într-adevăr, pentru puține zile ne disciplinau după cum li se părea bine; dar el, pentru folosul nostru, ca să fim părtași ai sfințeniei lui.
11 Жодне покарання зараз не здається радістю, але смутком. Однак згодом навченим через покарання приносить мирний плід праведності.
Dar nicio disciplinare din prezent nu pare a fi bucurie, ci mâhnire; totuși la urmă ea dă rodul pașnic al dreptății celor ce au fost antrenați prin ea.
12 Тому зміцнюйте свої опущені руки й знесилені коліна
De aceea, ridicați mâinile care atârnă și îndreptați genunchii slăbiți;
13 і «випряміть стежки для ваших ніг», щоб кульгавий не відхилився, а, навпаки, був зцілений.
Și faceți cărări drepte pentru picioarele voastre, ca nu cumva cel șchiop să fie abătut de pe cale ci, mai degrabă, să fie vindecat.
14 Прагніть жити з усіма в мирі та у святості, без яких ніхто не побачить Господа.
Urmăriți pacea cu toți oamenii și sfințenia, fără care nimeni nu va vedea pe Domnul;
15 Дивіться, щоб нікому не бракувало Божої благодаті й щоб не проріс жоден гіркий корінь, який би завдав шкоди та через це осквернив багатьох.
Veghind, ca nu cumva cineva să fie lipsit de harul lui Dumnezeu, ca nu cumva, răsărind vreo rădăcină de amărăciune, să vă tulbure și prin aceasta mulți să fie întinați;
16 [Пильнуйте, ] щоб ніхто не був розпусником або нечестивим, як Ісав, який за [миску] їжі продав своє первородство.
Ca nu cumva să fie cineva curvar sau profan, ca Esau, care pentru o singură mâncare și-a vândut dreptul său de întâi născut.
17 Ви знаєте, що згодом, бажаючи успадкувати благословення, він був відкинутий, бо не знайшлося вже місця для покаяння, хоча він і шукав його зі сльозами.
Fiindcă știți că mai apoi, voind să moștenească binecuvântarea, a fost respins; fiindcă nu a găsit loc pentru pocăință, deși cu grijă a căutat-o cu lacrimi.
18 Ви не прийшли до гори [Синай], до якої можна доторкнутися, яка палає вогнем, [окутана] хмарою, темрявою та бурею.
Fiindcă nu v-ați apropiat de muntele care se putea atinge și care ardea cu foc, nici de negură și întuneric și furtună,
19 [Ви не почули] звуку сурми чи голосу, що промовляє слова так, що, почувши їх, люди благали, щоб їм більше не говорили,
Și nici de sunetul de trâmbiță și de vocea cuvintelor, pe care cei ce au auzit-o au implorat să nu li se mai vorbească nici[un] cuvânt;
20 бо вони не могли витримати того, що було наказано: «Якщо навіть тварина торкнеться гори, її треба закидати камінням».
(Fiindcă nu puteau îndura ceea ce era poruncit: Chiar dacă un animal atinge muntele, să fie ucis cu pietre, sau străpuns cu lancea;
21 Це видовище було таким страшним, що Мойсей сказав: «Я переляканий і тремчу [від страху]».
Și așa de înspăimântătoare era priveliștea, încât Moise a spus: Sunt tare îngrozit și tremur);
22 Але ви наблизилися до гори Сіон, до міста живого Бога – небесного Єрусалима, до безлічі ангелів у радісному зібранні,
Ci v-ați apropiat de muntele Sion și de cetatea Dumnezeului cel viu, Ierusalimul ceresc, și de miriadele de îngeri,
23 до Церкви первістків, записаних на небі, до Бога, Який є Суддею для всіх, до духів праведників, [що стали] досконалими,
De adunarea tuturor și biserica întâilor născuți, care sunt scriși în cer, și de Dumnezeu, Judecătorul tuturor, și de duhurile celor drepți, făcuți desăvârșiți,
24 до Ісуса – Посередника Нового Завіту, і до крові для кроплення, яка промовляє краще, ніж [кров] Авеля.
Și de Isus, mijlocitorul legământului cel nou, și de sângele stropirii, care vorbește lucruri mai bune decât al lui Abel.
25 Дивіться, щоб ви не відвернулися від Того, Хто говорить. Бо якщо не уникнули покарання ті, що відвернулися від того, хто говорив на землі, то наскільки більше будемо покарані ми, якщо відвернемося від Того, Хто говорить із неба?
Vedeți să nu refuzați pe cel ce vorbește. Căci dacă nu au scăpat cei ce l-au refuzat pe cel ce vorbea pe pământ, cu atât mai mult nu vom scăpa noi, dacă ne întoarcem de la cel ce vorbește din cer,
26 Його голос тоді захитав землю, але тепер Він пообіцяв кажучи: «Ще раз Я захитаю, і не тільки землю, але й небо».
A cărui voce a clătinat pământul atunci, dar acum a promis, spunând: Eu clatin încă o dată, nu doar pământul, ci și cerul.
27 Слова «ще раз» означають заміну того створеного, що його можна похитнути, на непохитне, щоб воно перебувало [завжди].
Și acest cuvânt: Încă o dată, arată îndepărtarea lucrurilor clătinate, ca a unor lucruri făcute, pentru ca să rămână acele lucruri care nu pot fi clătinate.
28 Отже, оскільки ми отримуємо непохитне Царство, будьмо вдячні й радо служімо Богові з побожністю й страхом,
De aceea, primind o împărăție care nu poate fi clătinată, să avem har prin care să servim plăcut lui Dumnezeu, cu reverență și teamă evlavioasă,
29 бо «наш Бог – нищівний вогонь».
Fiindcă, Dumnezeul nostru este un foc mistuitor.
