До євреїв 10
1 Закон, маючи лише тінь майбутніх благ, а не саму сутність речей, ніколи не може одними й тими ж жертвами, що повторюються рік за роком, зробити досконалими тих, що приходять [із ними].
Fiindcă legea, având o umbră a lucrurilor bune ce vor veni și nu însăși imaginea lucrurilor, nu poate niciodată să desăvârșească pe cei ce se apropie de ea cu acele sacrificii, pe care le-au oferit neîncetat an după an.
2 Інакше хіба не перестали б їх приносити? Бо ті, що вклоняються, були б очищені раз і назавжди й більше не усвідомлювали б вини за свої гріхи.
Altfel, nu ar fi încetat ele să fie oferite? Pentru că închinătorii trebuiau să nu mai aibă conștiința păcatelor, odată curățați.
3 Але ці [жертви] є щорічним нагадуванням про гріхи,
Totuși, în sacrificiile acelea este o reamintire a păcatelor în fiecare an.
4 бо неможливо, щоб кров биків і козлів усувала гріхи.
Fiindcă este imposibil ca sângele taurilor și al țapilor să înlăture păcatele.
5 Тому [Христос], приходячи у світ, каже: «Не забажав Ти ані жертви, ані дару, але приготував Мені тіло.
De aceea, venind el în lume, spune: Sacrificiu și ofrandă tu nu ai voit, dar ai pregătit un trup pentru mine;
6 Ні цілопалення, ні [жертви] за гріх Ти не вимагав.
În ofrande arse și sacrificii pentru păcat tu nu ți-ai găsit plăcerea.
7 Тоді сказав Я: „Ось Я прийшов, у сувої книги написано про Мене. [Я бажаю] виконати Твою волю, Боже“».
Atunci am spus: Iată, eu vin (în sulul cărții este scris despre mine) pentru a face voia ta, Dumnezeule.
8 Спочатку Він сказав: «Ні жертв, ні дарів, ні цілопалень, ні [жертв] за гріх Ти не бажав і не був задоволений [ними]», [хоча] вони й приносилися відповідно до Закону.
După ce a spus mai sus: Sacrificiu și ofrandă și ofrande arse și sacrificii pentru păcat tu nu ai voit, nici nu ți-ai găsit plăcerea [în ele]; care sunt oferite conform legii;
9 Тоді Він сказав: «Ось Я прийшов, щоб виконати Твою волю». Він скасовує перше, щоб встановити друге.
Atunci el a spus: Iată, eu vin pentru a face voia ta, Dumnezeule. El desființează pe cel dintâi, ca să stabilească pe al doilea.
10 Відповідно до цього волевиявлення ми були освячені жертвою тіла Ісуса Христа раз і назавжди.
Voie prin care suntem sfințiți prin oferirea trupului lui Isus Cristos o dată pentru totdeauna.
11 Кожен священник щодня стоїть та виконує [своє] служіння, знову й знову приносячи ті самі жертви, які ніколи не можуть усунути гріхів.
Și fiecare preot stă zilnic în picioare, servind și oferind deseori aceleași sacrificii care niciodată nu pot înlătura păcatele.
12 Але [Христос], принісши одну жертву за гріхи, сів назавжди праворуч від Бога,
Dar acest om, după ce a oferit un singur sacrificiu pentru păcate, pentru totdeauna, s-a așezat la dreapta lui Dumnezeu;
13 і з того часу Він чекає, коли Його вороги стануть підніжком Його ніг.
De acum, așteptând până când dușmanii lui vor fi făcuți sprijinul piciorului său.
14 Бо однією жертвою Він зробив досконалими тих, що освячуються.
Fiindcă printr-o [singură] ofrandă el a desăvârșit pentru totdeauna pe cei sfințiți.
15 Святий Дух нам також свідчить про це, бо сказано:
[Aceasta] ne mărturisește și Duhul Sfânt; căci după ce a spus mai înainte:
16 «Ось Завіт, який Я укладу з ними після цих днів, – говорить Господь. – Я вкладу Мої закони в їхні серця і напишу його в їхньому розумі».
Acesta este legământul pe care îl voi face cu ei după acele zile, spune Domnul: Voi pune legile mele în inimile lor și le voi scrie în mințile lor;
17 Потім [Він] додає: «Їхніх гріхів та їхніх беззаконь більше не згадуватиму».
Și păcatele lor și nelegiuirile lor eu nicidecum nu mi le voi aminti.
18 А там, де прощення, жертва за гріх більше не потрібна.
Dar acolo unde este iertare a acestora, nu mai este ofrandă pentru păcat.
19 Отже, брати, маючи можливість завдяки крові Ісуса впевнено увійти до Святая Святих
De aceea fraților, având cutezanță pentru a intra în locul preasfânt prin sângele lui Isus,
20 новим і живим шляхом, який відкритий нам через завісу, тобто через Його тіло,
Pe o cale nouă și vie, pe care el a consacrat-o pentru noi, prin perdea, care altfel spus este carnea lui,
21 і маючи Великого Священника над Домом Божим,
Și având un mare preot peste casa lui Dumnezeu,
22 наближаймося [до Бога] зі щирим серцем у повноті віри, очистивши свої серця від заплямованого сумління та обмивши тіла чистою водою.
Să ne apropiem cu o inimă adevărată, în deplină asigurare a credinței, având inimile stropite, pentru curățire, de o conștiință rea, și trupurile scăldate cu apă pură.
23 Непохитно тримаймося надії, яку сповідуємо, бо Той, Хто обіцяв, – вірний.
Să ținem strâns mărturisirea credinței noastre, fără clătinare; (căci credincios este cel ce a promis),
24 Пильнуймо й спонукаймо одне одного до любові та добрих справ,
Și să luăm aminte unii la alții pentru a [ne] provoca la dragoste și la fapte bune,
25 не залишаймо наших спільних зустрічей, як це звикли робити деякі, а заохочуймо одне одного, тим більше, коли бачите, що День наближається.
Nepărăsind adunarea noastră împreună, după cum este obiceiul unora, ci să ne îndemnăm unii pe alții; și cu atât mai mult cu cât vedeți apropiindu-se ziua.
26 Бо якщо ми навмисно грішимо після того, як отримали знання істини, то не залишиться вже жертви за гріхи,
Căci dacă noi păcătuim voit după ce am primit cunoașterea adevărului, nu mai rămâne sacrificiu pentru păcate,
27 а лише страшне очікування суду та палючого вогню, який поглине ворогів [Божих].
Ci o anumită așteptare înfricoșată a judecății și o indignare arzătoare, care îi va mistui pe potrivnici.
28 Бо хто порушував Закон Мойсея, той без милосердя гинув за свідченнями двох або трьох свідків.
Oricine a disprețuit legea lui Moise a murit fără milă, pe baza mărturiei a doi sau trei martori;
29 Подумайте, наскільки ж суворішого покарання заслуговує той, хто потоптав Сина Божого, хто не шанує крові Завіту, яка його освятила, і хто образив Духа благодаті?
De o cât mai dureroasă pedeapsă presupuneți că va fi considerat demn, cel ce a călcat în picioare pe Fiul lui Dumnezeu și a socotit sângele legământului, prin care a fost sfințit, un lucru profan și a tratat disprețuitor Duhul harului?
30 Бо ми знаємо Того, Хто сказав: «Мені належить помста і відплата» і знову: «Господь судитиме Свій народ».
Căci cunoaștem pe cel ce a spus: Răzbunarea este a mea, eu voi răsplăti, spune Domnul. Și din nou: Domnul va judeca poporul său.
31 Страшно потрапити в руки живого Бога!
Înfricoșător lucru este să cazi în mâinile Dumnezeului cel viu.
32 Згадайте попередні дні, коли, отримавши світло, ви витерпіли велику боротьбу, [сповнену] страждань,
Dar aduceți-vă aminte de zilele de dinainte, în care, după ce ați fost iluminați, ați îndurat o mare luptă a suferințelor;
33 коли вас публічно піддавали образам і переслідуванням, а часом ви стояли пліч-о-пліч із тими, до кого так ставились.
În parte, fiind făcuți de priveliște, deopotrivă prin ocări și necazuri, și în parte când ați devenit părtași ai celor care erau astfel folosiți.
34 Ви співчували тим, хто перебував у в’язниці, і з радістю прийняли розграбування вашого майна, знаючи, що ви маєте краще та вічне майно на небі.
Fiindcă ați avut compasiune față de mine în lanțurile mele și ați îndurat cu bucurie prădarea bunurilor voastre, știind în voi înșivă că aveți în cer o avere mai bună și durabilă.
35 Тому не залишайте вашої впевненості, яка принесе щедру нагороду.
De aceea nu lepădați cutezanța voastră, care are o mare răsplătire.
36 Вам потрібна наполегливість, щоб виконувати волю Божу й отримати те, що Він обіцяв.
Fiindcă aveți nevoie de răbdare, ca, după ce ați făcut voia lui Dumnezeu, să puteți primi promisiunea.
37 Бо «ще трохи, і Той, Хто має прийти, прийде й не забариться.
Deoarece încă puțin timp și cel ce vine va veni și nu va întârzia.
38 Але Мій праведник житиме вірою, і якщо він відступить, Моя душа його не вподобає».
Iar cel drept va trăi prin credință; dar dacă cineva dă înapoi, sufletul meu nu își va găsi plăcerea în el.
39 Ми ж належимо не до тих, хто відступає на свою загибель, а до тих, хто має віру та спасіння душі.
Dar noi nu suntem dintre cei care dau înapoi spre pieire, ci dintre cei care cred pentru salvarea sufletului.
