1 до коринтян 13
1 Якби я розмовляв людськими та ангельськими мовами, але не мав би любові, то був би як мідний гонг, що відлунює, або кимвал, що бряжчить.
Chiar dacă aș vorbi în limbile oamenilor și ale îngerilor, dar nu am dragoste creștină, devin ca o aramă sunătoare sau un chimval răsunător.
2 І якби я мав [дар] пророцтва та розумів усі таємниці й знання, і якби мав таку віру, що міг би гори пересувати, але не мав би любові, – то я ніщо.
Și chiar dacă aș avea dar de profeție și înțeleg toate misterele și toată cunoașterea, și chiar dacă aș avea toată credința încât să mut munții, dar nu am dragoste creștină, nu sunt nimic.
3 І якби я роздав усе своє майно й віддав власне тіло на спалення, але не мав би любові, то не матиму жодної користі.
Și chiar dacă aș împărți toate averile mele să hrănesc săracii, și chiar dacă mi-aș da trupul să fie ars, dar nu aș avea dragoste creștină, nu mi-ar folosi la nimic.
4 Любов терпляча, любов лагідна, вона не заздрить, не вихваляється, не зазнається.
Dragostea creștină este îndelung-răbdătoare și plină de bunătate; dragostea creștină nu invidiază; dragostea creștină nu se laudă, nu se îngâmfă,
5 Не поводиться непристойно, не шукає власної вигоди, не гнівається, не задумує лихого.
Nu se poartă necuviincios, nu caută ale sale, nu se mânie repede, nu gândește să facă rău,
6 Не радіє з неправди, а радіє істині.
Nu se bucură de nelegiuire, ci se bucură de adevăr,
7 Завжди захищає, завжди вірить, завжди сподівається, завжди все перетерпить.
Suportă toate, crede toate, speră toate, îndură toate.
8 Любов ніколи не згасає. Хоча пророцтва закінчаться, мови припиняться, а пізнання зникне.
Dragostea creștină nu se sfârșește niciodată. Dar profeții dacă ar fi, se vor sfârși; limbi dacă ar fi, vor înceta; cunoaștere dacă ar fi, se va duce.
9 Адже ми знаємо частково й пророкуємо частково,
Căci cunoaștem în parte și profețim în parte;
10 але коли прийде те, що досконале, то часткове припиниться.
Dar când vine ce este desăvârșit, atunci ce este în parte va fi desființat.
11 Коли я був дитиною, то говорив як дитина, розумів як дитина й думав як дитина. А коли я став чоловіком, то позбувся того, що дитяче.
Când eram copil, vorbeam ca un copil, înțelegeam ca un copil, gândeam ca un copil; dar după ce am devenit bărbat, am înlăturat cele copilărești.
12 Адже зараз ми бачимо, наче в дзеркалі, нечітко, тоді ж [побачимо] віч-на-віч. Зараз розумію частково, а тоді пізнаю повністю, як і я був пізнаний повністю.
Căci acum vedem întunecat, ca într-o oglindă; dar atunci față în față; acum știu în parte, dar atunci voi cunoaște așa cum sunt și eu cunoscut.
13 Нині ж залишаються ці три: віра, надія та любов. Але найбільшою з них є любов.
Și acum rămân acestea trei: credință, speranță, dragoste creștină; dar cea mai mare dintre acestea este dragostea creștină.
