Mmɛbusɛm 6
1 Me ba, sɛ woadi akagyinamu ama ɔyɔnko bi, sɛ wode wo biribi asi awowa ama obi,
Fiul meu, dacă te pui garant pentru prietenul tău, dacă ai bătut palma cu un străin,
2 sɛ deɛ wokaeɛ ayi ka ama wo na sɛ wʼano asɛm afidie ayi wo a,
Ești prins în capcană prin cuvintele gurii tale, prin cuvintele gurii tale ești prins!
3 ɛnneɛ yɛ yei, me ba, na fa tete wo ho, sɛ ɔyɔnko nsa aka woɔ no nti: fa ahobrɛaseɛ kɔ nʼanim; na kɔ so pa wo yɔnko no kyɛw!
Fă aceasta acum, fiul meu, și eliberează-te când ajungi în mâna prietenului tău; du-te, umilește-te și întărește-l pe prietenul tău.
4 Mma wʼani nkum na nntɔ nko.
Nu da somn ochilor tăi, nici ațipire pleoapelor tale.
5 Gye wo ho, sɛdeɛ ɔforoteɛ dwane firi ɔbɔmmɔfoɔ nsam anaa sɛdeɛ anomaa dwane firi fidisumfoɔ afidie mu.
Eliberează-te precum o căprioară din mâna vânătorului și ca o pasăre din mâna păsărarului.
6 Ɔkwadwofoɔ, kɔ atɛtea nkyɛn; hwɛ nʼakwan, na hunu nyansa!
Du-te la furnică, leneșule; ia aminte la căile ei și fii înțelept;
7 Ɔnni ɔsahene, ɔnni ɔhwɛfoɔ anaa sodifoɔ bi,
Ea, care, neavând nici călăuză, nici supraveghetor, nici stăpân,
8 nanso, ɔde aduane sie wɔ ahuhuro ɛberɛ mu ɔboaboa nnuane ano wɔ twaberɛ.
Își face rost de mâncare în timpul verii și își strânge mâncarea în timpul secerișului.
9 Wo, ɔkwadwofoɔ, wobɛda akɔsi da bɛn? Wɔbɛnyane ɛberɛ bɛn?
Cât timp vei dormi, leneșule? Când te vei trezi din somnul tău?
10 Nna kakra, nkotɔ kakra, nsa a woabobɔ de rehome kakra,
Încă puțin somn, puțină ațipire, puțină încrucișare a mâinilor pentru a dormi;
11 ɛbɛma ohia aba wo so sɛ ɔkwanmukafoɔ na ahokyere ato ahyɛ wo so sɛ deɛ ɔkura tuo.
Așa va veni sărăcia ta ca un călător și lipsa ta ca un om înarmat.
12 Onipa teta ne ohuhuni a ɔde atorɔ kyini,
Un om rău, un om stricat, umblă cu o gură perversă.
13 deɛ ɔbu nʼani, na ɔde ne nan yɛ nsɛnkyerɛnneɛ na ɔde ne nsateaa kyerɛkyerɛ adeɛ,
El clipește din ochii lui, vorbește cu picioarele lui, învață pe alții cu degetele lui;
14 deɛ ɔde nʼakoma mu nnaadaa bɔ ɛpɔ bɔne, na ɔde mpaapaemu ba ɛberɛ biara.
Perversitate este în inima lui, uneltește ticăloșie necontenit, seamănă discordie.
15 Ɛno enti amanehunu bɛba ne so prɛko pɛ; wɔbɛsɛe no mpofirim, a wɔrenya ano aduro.
De aceea nenorocirea lui va veni dintr-odată; dintr-odată va fi zdrobit fără remediu.
16 Nneɛma nsia na Awurade mpɛ, nneɛma nson na ɛyɛ nʼakyiwadeɛ:
Aceste șase lucruri le urăște DOMNUL; da, șapte sunt urâciune pentru el:
17 ani a ɛtra ntɔn, atorɔ tɛkrɛma, nsa a ɛka mogya a ɛdi bem guo,
O privire trufașă, o limbă mincinoasă și mâini care varsă sânge nevinovat,
18 akoma a ɛdwene amumuyɛ ho, nan a ɛtutu mmirika kɔyɛ bɔne,
O inimă care uneltește planuri stricate, picioare care sunt iuți să alerge la ticăloșie,
19 Ɔdansekurumni a ɔdi atorɔ ne onipa a ɔde mpaapaemu ba anuanom mu.
Un martor fals care vântură minciuni și cel ce seamănă discordie între frați.
20 Me ba, tie wʼagya ahyɛdeɛ na nnyaa wo maame nkyerɛkyerɛ mu.
Fiul meu, păzește porunca tatălui tău și nu părăsi legea mamei tale;
21 Fa kyekyere wʼakoma ho daa; na fa kyekyere wɔ kɔn mu.
Prinde-le continuu peste inima ta și leagă-le în jurul gâtului tău.
22 Wonante a, ɛbɛkyerɛ wo ɛkwan; sɛ woda a, ɛbɛwɛn wo; sɛ wonyane a, ɛbɛkasa akyerɛ wo.
Când mergi, te va conduce; când dormi, te va ține; și când te trezești, va vorbi cu tine.
23 Na saa ahyɛdeɛ yi yɛ kanea; saa nkyerɛkyerɛ yi yɛ hann, na ahohyɛsoɔ ntenesoɔ yi yɛ nkwa kwan,
Fiindcă porunca este o lampă și legea este lumină; și mustrările instruirii sunt calea vieții;
24 ɛtwe wo firi ɔbaa a ɔnni suban pa no ho, firi ɔbaawarefoɔ sansani tɛkrɛmadɛ ho.
Ca să te țină departe de femeia rea, de lingușeala limbii femeii străine.
25 Mma wo kɔn nnɔ nʼahoɔfɛ mma nʼani akyideda no ntwetwe wo,
Nu pofti frumusețea ei în inima ta nici să nu te prindă cu pleoapele ei.
26 ɛfiri sɛ, odwamanfoɔ de animguaseɛ bɛbrɛ wo, na obi yere gyegye wo kɔ owuo mu.
Căci printr-o femeie curvă va ajunge un bărbat la o bucată de pâine; și femeia adulteră va vâna viața prețioasă.
27 Obi bɛtumi asɔ ogya agu ne srɛ so a ɛnhye nʼatadeɛ anaa?
Poate un bărbat să ia foc în sânul lui și hainele să nu îi fie arse?
28 Obi bɛtumi anante gyasramma so a mpumpunnya mmobɔ ne nan ho anaa?
Poate cineva să meargă pe cărbuni încinși și picioarele să nu îi fie arse?
29 Saa na ɔbarima a ɔne ɔbarima foforɔ yere da no teɛ obiara a ɔde ne nsa bɛka noɔ no remfa ne ho nni da.
Așa și cel ce intră la soția aproapelui său; oricine se atinge de ea nu este nevinovat.
30 Nnipa mmu ɔkorɔmfoɔ a wakɔwia adeɛ animtiaa sɛ ɛkɔm de no na ɔde rekɔdwodwo ano enti.
Oamenii nu disprețuiesc un hoț, dacă fură pentru a-și sătura sufletul când este flămând;
31 Mmom sɛ wɔkyere no a, ɛsɛ sɛ ɔtua ka mmɔho nson; sɛ ɛhia sɛ wɔtɔn ne fie agyapadeɛ nyinaa mpo a, ɛsɛ sɛ wɔtɔn.
Dar dacă este găsit, va da înapoi de șapte ori; va da toată averea casei sale.
32 Ɔbarima a ɔsɛe awadeɛ no nni adwene; obiara a ɔyɛ saa no sɛe ne ho.
Dar oricine comite adulter cu o femeie, îi lipsește înțelegerea; cel ce face aceasta își nimicește sufletul.
33 Ɔboro ne animguaseɛ na ɔbɛnya, na nʼahohora rempepa da.
Va obține rană și dezonoare și ocara lui nu va fi ștearsă.
34 Ninkunutweɛ hwanyane okunu abufuo na sɛ ɔtɔ were a, ahummɔborɔ biara nni mu.
Fiindcă gelozia este turbarea unui bărbat; de aceea nu va cruța în ziua răzbunării.
35 Ɔrennye mpata biara; na ɔbɛpo adanmudeɛ, sɛ ɛso sɛ ɛdeɛn mpo a.
Nu va lua aminte la nicio răscumpărare nici nu va fi mulțumit, deși tu dai multe daruri.
