Mmebusɛm 19
1 Ohiani a ne nantew ho nni asɛm no ye sen ɔkwasea a nʼasɛm mfa kwan mu.
Mai bine săracul care umblă în integritatea lui, decât cel pervers în buzele lui și este un prost.
2 Mmɔdemmɔ a nimdeɛ nka ho no nye, saa ara na ntɛmpɛ a ɛma obi yera kwan nso nye.
De asemenea, nu este bine ca sufletul să fie lipsit de cunoaștere; și cel ce se grăbește cu picioarele sale păcătuiește.
3 Onipa agyimisɛm sɛe nʼabrabɔ, nanso ne koma huru tia Awurade.
Nechibzuința omului îi pervertește calea, și inima sa se înfurie împotriva DOMNULUI.
4 Ahonya frɛfrɛ nnamfonom bebree; nanso ohiani adamfo gyaw no hɔ.
Averea face mulți prieteni, dar săracul este separat de aproapele său.
5 Adansekurumni benya nʼakatua, na nea otwa nkontompo remfa ne ho nni.
Un martor fals nu va rămâne nepedepsit și cel ce vântură minciuni nu va scăpa.
6 Nnipa pii pɛ adom fi sodifo nkyɛn, na nea ɔkyɛ ade yɛ obiara adamfo.
Mulți vor implora favoarea prințului, și fiecare om este prietenul celui ce dă daruri.
7 Ohiani abusuafo nyinaa po no, na saa ara na ne nnamfonom po no! Mpo ɔhwehwɛ wɔn, pɛ sɛ ɔpa wɔn kyɛw, nanso onhu wɔn baabiara.
Toți frații celui sărac îl urăsc; cu cât mai mult se îndepărtează prietenii lui de el? El îi urmărește cu vorbe, totuși ei îi lipsesc.
8 Nea onya nyansa no dɔ ne kra; nea ɔpɛ nhumu no nya nkɔso.
Cel ce obține înțelepciune își iubește propriul suflet; cel ce păstrează înțelegerea va găsi binele.
9 Adansekurumni benya asotwe, na nea otwa nkontompo no bɛyera.
Un martor fals nu va rămâne nepedepsit și cel ce vântură minciuni va pieri.
10 Ɛmfata sɛ ɔkwasea bedi taamu, anaasɛ akoa bedi mmapɔmma so!
Desfătarea nu este potrivită pentru un prost; cu atât mai puțin pentru un servitor să aibă conducere peste prinți.
11 Onipa nyansa ma no ntoboase; ɛyɛ anuonyam ma obi sɛ obebu nʼani gu mfomso bi so.
Discernământul unui om amână mânia sa; și este gloria lui să treacă cu vederea o fărădelege.
12 Ɔhene abufuw te sɛ gyata mmubomu, na nʼadom te sɛ sare so bosu.
Furia împăratului este ca răgetul leului, dar favoarea lui este ca roua peste iarbă.
13 Ɔba kwasea yɛ nʼagya ɔsɛe, ɔyere tɔkwapɛfo te sɛ ɔdan a ne nwini to ntwa da.
Un fiu prost este nenorocirea tatălui său, și certurile soției sunt picurare neîncetată.
14 Afi ne ahonyade yɛ agyapade a efi awofo, na ɔyere nimdefo fi Awurade.
Casa și averile sunt moștenirea părinților, și o soție chibzuită este de la DOMNUL.
15 Akwadworɔ de nnahɔɔ ba, na ɔkɔm de ɔkwadwofo.
Lenevia te aruncă într-un somn adânc, și un suflet trândav va suferi foame.
16 Nea odi nkyerɛkyerɛ so no bɔ ne nkwa ho ban, na nea ogyaagyaa ne ho no bewu.
Cel ce păstrează porunca își păstrează propriul suflet, dar cel care își disprețuiește căile va muri.
17 Nea ɔyɛ adɔe ma ohiani no yɛ de fɛm Awurade, na obetua no nea ɔyɛ no so ka.
Cel ce are milă de sărac împrumută DOMNULUI, și ceea ce el a dat, el îi va plăti din nou.
18 Teɛ wo ba, na ɛno mu na anidaso wɔ, na nyɛ wɔn a wɔde no kɔ owu mu no mu baako.
Disciplinează pe fiul tău cât este speranță și nu lăsa sufletul tău să cedeze din cauza plânsului său.
19 Ɛsɛ sɛ onipa a ne koma haw no no nya so asotwe; sɛ woka ma no a, wobɛyɛ bio.
Un om al unei mari furii va suferi pedeapsă; deoarece, dacă îl eliberezi, totuși va trebui să o faci din nou.
20 Tie afotu na gye nkyerɛkyerɛ to mu, na awiei no, wubehu nyansa.
Ascultă sfatul și primește instruirea, ca să fii înțelept la sfârșitul tău.
21 Nhyehyɛe bebree wɔ onipa koma mu, nanso nea Awurade pɛ no na ɛba mu.
Multe sunt planurile în inima unui om; totuși sfatul DOMNULUI, acela va sta în picioare.
22 Nea onipa pɛ ne nokware dɔ; eye sɛ wobɛyɛ ohiani sen sɛ wobɛyɛ ɔtorofo.
Dorința unui om este bunătatea sa, și un om sărac este mai bun decât un mincinos.
23 Awurade suro kɔ nkwa mu; na onipa de abotɔyam home a ɔhaw bi nni mu.
Teama de DOMNUL tinde la viață, și cel ce o are va trăi satisfăcut; nu va fi vizitat de rău.
24 Ɔkwadwofo de ne nsa si aduan mu, na ɛyɛ no anihaw sɛ obeyi akɔ nʼano.
Un leneș își ascunde mâna în sân și nici măcar nu și-o duce la gură din nou.
25 Twa ɔfɛwdifo mmaa, na atetekwaa bɛfa adwene; ka nea ɔwɔ nhumu anim, na obenya nimdeɛ.
Lovește pe batjocoritor și cel simplu va lua seama; și mustră pe unul ce are înțelegere și el va înțelege cunoașterea.
26 Nea ɔbɔ nʼagya korɔn na ɔpam ne na no yɛ ɔba a ɔde aniwu ne animguase ba.
Cel ce jefuiește pe tată și își alungă mama, este un fiu care face rușine și aduce ocară.
27 Me ba, sɛ wugyae nkyerɛkyerɛ tie a, wobɛman afi nimdeɛ nsɛm ho.
Încetează, fiul meu, să asculți instruirea care te abate de la cuvintele cunoașterii.
28 Adansekurumni di atɛntrenee ho fɛw; na omumɔyɛfo ano mene bɔne.
Un martor neevlavios batjocorește judecata, și gura celui stricat mănâncă nelegiuire.
29 Wɔasiesie asotwe ama fɛwdifo, ne mmaabɔ ama nkwaseafo akyi.
Judecăți sunt pregătite pentru batjocoritori și lovituri pentru spatele proștilor.
