Daniel 1
1 Yudahene Yehoiakim dii ade ne mfe abiɛsa mu no, Babiloniahene Nebukadnessar baa Yerusalem de nʼasraafo betuaa ɔman no ano.
În anul al treilea al domniei lui Ioiachim, împăratul lui Iuda, a venit Nebucadnețar, împăratul Babilonului la Ierusalim și l-a asediat.
2 Awurade maa no dii Yudahene Yehoiakim so nkonim. Bere a Nebukadnessar resan akɔ Babilonia no, ɔtasee akronkronne bi fii Onyankopɔn asɔredan mu, de kɔɔ nʼabosonnan mu koguu adekorabea hɔ wɔ Babilonia asase so.
Și Domnul l-a dat pe Ioiachim, împăratul lui Iuda, în mâna lui, cu o parte din vasele casei lui Dumnezeu; pe care le-a dus în țara Șinar la casa dumnezeului său; și a adus vasele în casa tezaurului dumnezeului său.
3 Afei ɔhene no ka kyerɛɛ ne piamfohene Aspenas se, ɔmfa mmerante no bi a wofi Yuda adehye abusua mu, ne wɔn a wofi mmusua atitiriw mu a wɔde wɔn aba Babilonia sɛ nnommum no mmra ahemfi hɔ,
Și împăratul i-a vorbit lui Așpenaz, stăpânul famenilor săi, să aducă [pe câțiva] dintre copiii lui Israel și din sămânța împăratului și a prinților;
4 mmerante ahoɔdenfo a wɔn ho nni dɛm, na wɔn ho yɛ fɛ. Hwɛ sɛ wɔwɔ nhumu, na wɔadom wɔn osuahu mu akyɛde a wonim nyansa, na wɔwɔ nnyinaso bi a ɛbɛma wɔatumi asom wɔ ahemfi hɔ. Kyerɛ mmerante no Kaldeafo kasa ne ne nhoma.
Copii în care nu [era] cusur, ci plăcuți la vedere și pricepuți în toată înțelepciunea și iscusiți în cunoaștere și înțelegând știința și să fie în stare să stea în palatul împăratului și pe care să îi învețe învățătura și limba caldeenilor.
5 Ɔhene no hyɛe sɛ, daa wɔmfa aduan ne nsa a efi ne didipon so mmrɛ wɔn. Na ɛsɛ sɛ wɔtetew wɔn mfe abiɛsa, na wɔn mu bi abɛyɛ nʼasomfo.
Și împăratul le-a rânduit o porție zilnică din mâncarea împăratului și din vinul pe care l-a băut; astfel hrănindu-i trei ani, ca la sfârșitul acestora să poată sta în fața împăratului.
6 Mmerante baanan bi a woyii wɔn no ne Daniel, Hanania, Misael ne Asaria a wɔn nyinaa fi Yuda abusuakuw mu.
Și printre aceștia erau dintre copiii lui Iuda: Daniel, Hanania, Mișael și Azaria;
7 Piamfohene no de din foforo totoo wɔn. Ɔtoo Daniel Beltesasar; ɔtoo Hanania Sadrak; ɔtoo Misael Mesak na ɔtoo Asaria Abednego.
Cărora mai marele famenilor le-a dat nume; și i-a dat lui Daniel [numele] Belteșațar; și lui Hanania, Șadrac; și lui Mișael, Meșac; și lui Azaria, Abednego.
8 Na Daniel yɛɛ nʼadwene sɛ ɔrenni aduan, nnom nsa a ɔhene no de bɛbrɛ wɔn no, ɔsrɛɛ piamfohene no sɛ ɔmma no kwan na wangu ne ho fi.
Dar Daniel a hotărât în inima lui să nu se întineze cu porția de mâncare a împăratului, nici cu vinul pe care îl bea el; de aceea a cerut de la mai marele famenilor să nu [îl oblige] să se pângărească.
9 Na Onyankopɔn maa Daniel nyaa piamfohene no anim adɔe ne mmɔborɔhunu.
Și Dumnezeu i-a dat lui Daniel favoare și milă înaintea mai marelui famenilor.
10 Piamfohene no ka kyerɛɛ Daniel se, “Me wura ɔhene no ahyɛ sɛ munni saa aduan yi, na monnom nsa no. Sɛ mofonfɔn na wɔde mo toto mmabun a wɔyɛ mo tipɛnfo no ho a, ɔhene no bɛma wɔatwa me ti sɛ matoto mʼadwuma ase.”
Și mai marele famenilor i-a spus lui Daniel: Mă tem de domnul meu împăratul, care v-a rânduit mâncarea și băutura; căci de ce să vadă el fețele voastre arătând mai rău decât ale tinerilor care [sunt] de felul vostru? Atunci [îmi] veți pune capul în pericol în fața împăratului.
11 Daniel ka kyerɛɛ ɔsomfo a piamfohene no de no asi ɔno ne Hanania, Misael ne Asaria so no se,
Atunci Daniel i-a spus lui Melțar, pe care mai marele famenilor l-a pus peste Daniel, Hanania, Mișael și Azaria:
12 “Ma yɛn nhabamma ne nsu nnadu, na fa sɔ yɛn hwɛ.
Te implor, încearcă pe servitorii tăi, zece zile; și ei să ne dea legume să mâncăm și apă să bem.
13 Afei fa yɛn toto mmerante afoforo no a wɔredi ɔhene nnuan pa no ho, na hwɛ sɛnea yɛte. Ɛno akyi, yɛ wo nkoa sɛnea wuhu.”
Apoi să fie privite înfățișările noastre înaintea ta și înfățișarea tinerilor ce mănâncă din porția de mâncare a împăratului; și după cum vezi [așa] să te porți cu servitorii tăi.
14 Enti ɔsomfo no penee asɛm a Daniel de too nʼanim no so, sɔɔ wɔn hwɛɛ nnadu.
Astfel el le-a dat ascultare în acest lucru și i-a încercat zece zile.
15 Nnadu no akyi, wohuu sɛ wɔn anim ayɛ fɛ na wɔwɔ honam sen mmerante a wodii ahennuan no nyinaa.
Și la sfârșitul a zece zile, înfățișările lor au apărut mai frumoase și mai grase în carne decât a tuturor tinerilor care au mâncat porția de mâncare a împăratului.
16 Enti ɔsomfo no sii gyinae sɛ ɔbɛtoa so ama wɔn nhabamma nko ara, na wamfa ahennuan amma wɔn.
Astfel Melțar a luat porția lor de mâncare și vinul pe care trebuiau să îl bea; și le-a dat legume.
17 Na mmerantewa baanan yi Nyankopɔn maa wɔn nhomanim ne nyansahu nyinaa mu nimdeɛ, na Daniel nyaa anisoadehu ne dae nkyerɛase ho nimdeɛ.
Cât despre acești patru tineri, Dumnezeu le-a dat cunoaștere și pricepere în toată învățătura și înțelepciunea; și Daniel avea înțelegere în toate viziunile și visele.
18 Bere a ɔhene no ahyɛ no soe no, ɔpanyin no de mmerante yi nyinaa brɛɛ Nebukadnessar.
Și la sfârșitul zilelor la care împăratul spusese să îi aducă, mai marele famenilor i-a adus înaintea lui Nebucadnețar.
19 Ɔhene no ne wɔn nyinaa kasae, na wɔn mu biara ansɔ nʼani gye sɛ, Daniel, Hanania, Misael ne Asaria. Enti wɔde wɔn kaa ɔhene no piamfo no ho.
Și împăratul a vorbit îndeaproape cu ei; și dintre toți nu s-a găsit nimeni ca Daniel, Hanania, Mișael și Azaria; de aceea au stat în picioare înaintea împăratului.
20 Asɛm biara a ehia nyansa ne ntease a ɔhene no bisa wɔn no ohu sɛ wɔsen nkonyaayifo ne pɛadeahufo a wɔwɔ nʼaheman mu nyinaa no mpɛn du.
Și în toate lucrurile de înțelepciune [și] înțelegere de care i-a întrebat împăratul, i-a găsit de zece ori mai buni decât toți magii [și] astrologii care [erau] în tot domeniul lui.
21 Daniel tenaa hɔ ara kosii ɔhene Kores adedi afe a edi kan mu.
Și Daniel a fost acolo până în anul întâi al împăratului Cirus.
