< Asomafo 19 >

1 Bere a Apolo wɔ Korinto no, Paulo tuu kwan faa ɔmantam no atifi koduu Efeso. Ɛhɔ na ohuu agyidifo bi
Pe când Apolo era la Corint, Pavel, trecând prin ținutul de sus, a venit la Efes și a găsit niște ucenici.
2 bisaa wɔn se, “Bere a mugye dii no, munyaa Honhom Kronkron no ana?” Wobuaa no se, “Yɛntee mpo da sɛ Honhom Kronkron bi wɔ baabi.”
El i-a întrebat: “Ați primit Duhul Sfânt atunci când ați crezut?” Ei i-au spus: “Nu, noi nici măcar nu am auzit că există un Duh Sfânt”.
3 Paulo bisaa wɔn bio se, “Ɛno de na asubɔ bɛn na wɔbɔɔ mo?” Wobuae se, “Asubɔ a Yohane kaa ho asɛm no.”
El a zis: “În ce ați fost botezați?” Ei au spus: “În botezul lui Ioan”.
4 Paulo ka kyerɛɛ wɔn se, “Yohane asubɔ no yɛ asu a wɔbɔ wɔn a wɔsakra wɔn adwene. Ɔka kyerɛɛ Israelfo no se, wonnye onipa a odi nʼakyi a ɔreba a ɔne Yesu no nni.”
Pavel a spus: “Ioan a botezat cu botezul pocăinței, spunând poporului că trebuie să creadă în cel ce va veni după el, adică în Hristos Isus.”
5 Wɔtee saa asɛm no, wɔma wɔbɔɔ wɔn asu wɔ Awurade Yesu din mu.
Când au auzit acestea, s-au botezat în Numele Domnului Isus.
6 Paulo de ne nsa guu wɔn so no, Honhom Kronkron baa wɔn so ma wɔkaa kasa foforo, hyɛɛ nkɔm.
După ce Pavel și-a pus mâinile peste ei, Duhul Sfânt s-a pogorât peste ei și au vorbit în alte limbi și au proorocit.
7 Na wɔn dodow bɛyɛ mmarima dumien.
Erau în total vreo doisprezece bărbați.
8 Paulo de nnam kyerɛkyerɛɛ Onyankopɔn Ahenni no ho asɛm wɔ hyiadan mu asram abiɛsa pɛɛ sɛ ɔsakra nnipa no adwene.
Și, intrând în sinagogă, a vorbit cu îndrăzneală timp de trei luni de zile, și a vorbit și a convins despre lucrurile legate de Împărăția lui Dumnezeu.
9 Nanso nnipa no mu bi pirim wɔn koma, annye anni, kasa tiaa asɛm no wɔ atiefo no anim. Enti Paulo fii hɔ de agyidifo no kaa ne ho kɔe. Na Paulo kyerɛkyerɛ wɔ obi a wɔfrɛ no Tirano asuadan mu daa.
Dar, când unii s-au împietrit și au rămas neascultători, vorbind de rău de Calea Domnului înaintea mulțimii, s-a depărtat de ei și a despărțit pe ucenici, învățând în fiecare zi în școala lui Tiranus.
10 Saa nkyerɛkyerɛ yi kɔɔ so mfe abien; enti ɛmaa nnipa a na wɔwɔ Asia mantam mu a Yudafo ne Helafo ka ho no tee Awurade asɛm no.
Acest lucru a continuat timp de doi ani, astfel încât toți cei care locuiau în Asia au auzit cuvântul Domnului Isus, atât iudeii, cât și grecii.
11 Onyankopɔn nam Paulo so yɛɛ anwonwade akɛseakɛse,
Dumnezeu făcea minuni deosebite prin mâinile lui Pavel,
12 maa mpo ne nnukuu ne nʼatade nsɛnanim a wɔde guu nnipa so no tumi saa nyarewa, tuu ahonhommɔne nso.
astfel că până și batiste sau șorțuri erau duse de pe trupul lui la cei bolnavi, și bolile se depărtau de ei, iar duhurile rele ieșeau.
13 Yudafo bi a wɔnam asumansɛm so tu ahonhommɔne pɛɛ sɛ wɔde Awurade Yesu din tu ahonhommɔne. Wɔkankye kyerɛɛ ahonhommɔne no se, “Meka Yesu a Paulo ka ne ho asɛm no sɛ, muntu mfi ne mu!”
Dar unii dintre iudeii ambulanți, exorciști, se apucau să invoce asupra celor care aveau duhuri rele numele Domnului Isus, spunând: “Vă conjurăm pe Isus pe care îl predică Pavel”.
14 Yudafo sɔfopanyin bi a na ne din de Skewa no mma baason na na wɔyɛ eyi.
Erau șapte fii ai unui anume Sceva, un preot-șef iudeu, care făceau acest lucru.
15 Honhommɔne no buae se, “Minim Yesu, na minim Paulo; na mo nso mo ne hefo?”
Duhul cel rău a răspuns: “Pe Isus îl cunosc, pe Pavel îl cunosc, dar tu cine ești?”
16 Afei ɔbarima a honhommɔne ahyɛ no ma yi tow hyɛɛ wɔn so, pirapiraa wɔn ma wɔde adagyaw guan fii fie hɔ.
Bărbatul în care era duhul rău a sărit asupra lor, i-a copleșit și i-a biruit, așa că au fugit din casa aceea goi și răniți.
17 Yudafo ne amanamanmufo a wɔte Efeso no tee asɛm no, wɔbɔɔ hu na woyii Awurade Yesu ayɛ.
Acest lucru a ajuns la cunoștința tuturor, atât iudei cât și greci, care locuiau în Efes. Frica a căzut peste toți și numele Domnului Isus a fost mărit.
18 Agyidifo no mu bebree baa bagua mu bɛkaa wɔn bɔne ne wɔn kokoamsɛm.
Și mulți dintre cei care crezuseră au venit, mărturisind și mărturisind faptele lor.
19 Wɔn mu nkonyaayifo pii de wɔn nkonyaayi nhoma ba maa wɔhyew wɔ nnipa no nyinaa anim. Wobuu nhoma a wɔhyew no bo no na ɛyɛ nnwetɛbona mpem aduonum.
Mulți dintre cei care practicau artele magice și-au adunat cărțile și le-au ars în văzul tuturor. Au numărat prețul lor și au găsit că era de cincizeci de mii de arginți.
20 Saa anwonwade ahorow yi maa Onyankopɔn asɛm no trɛw tumi so.
Astfel, cuvântul Domnului creștea și devenea puternic.
21 Eyinom nyinaa akyi no, Paulo yɛɛ nʼadwene sɛ ɔbɛfa Makedonia ne Akaia akɔ Yerusalem. Ɔkae se, “Midu Yerusalem a, akyiri no mɛkɔ Roma nso.”
După ce au trecut aceste lucruri, Pavel a hotărât în Duhul Sfânt, după ce a trecut prin Macedonia și Ahaia, să se ducă la Ierusalim, zicând: “După ce am fost acolo, trebuie să văd și Roma.”
22 Paulo somaa Timoteo ne Erasto a wɔyɛ nʼaboafo no dii nʼanim kan kɔɔ Makedonia, nanso ɔno de, ɔtenaa Asia kyɛɛ kakra.
După ce a trimis în Macedonia pe doi dintre cei ce-i slujeau, Timotei și Erast, a rămas el însuși în Asia pentru o vreme.
23 Saa bere yi ara mu na basabasa a emu yɛ den a ɛfa Awurade asɛm no ho no sii wɔ Efeso.
În vremea aceea, s-a iscat o tulburare nu mică în legătură cu Calea.
24 Dwetɛdwumfo bi a wɔfrɛ no Demetrio yɛɛ Artemi abosonnan sɛso. Nʼadwuma no maa nʼadwumayɛfo nyaa wɔn ho sɛɛ tam.
Căci un om pe nume Demetrius, un argintar care făcea sanctuare de argint pentru Artemis, a adus o afacere nu mică meșterilor
25 Ɔfrɛfrɛɛ nʼadwumayɛfo no ne wɔn a wodi saa dwuma ahorow no ara bi no ka kyerɛɛ wɔn se, “Anuanom, munim sɛ yɛn ahonya nyinaa gyina saa dwumadi yi so.
pe care i-a adunat împreună cu lucrătorii cu aceeași ocupație și le-a spus: “Domnilor, știți că din această afacere ne avem averea.
26 Mo ara moahu na moate dwuma a saa Paulo yi redi. Ɔka se anyame a nnipa de wɔn nsa ayɛ no nyɛ anyame biara. Ɔnam saa asɛm yi so adan nnipa bebree adwene wɔ Efeso ha ne Asia nyinaa.
Vedeți și auziți că nu numai în Efes, ci aproape în toată Asia, acest Pavel a convins și a îndepărtat pe mulți oameni, spunând că nu sunt dumnezei făcuți de mâini.
27 Sɛ yɛanhwɛ no yiye a, yɛn adwuma yi begye dimmɔne. Saa ara na obiara remfa ɔbosom Artemi a wɔsom no wɔ Asia ne wiase nyinaa no nyɛ hwee bio na nʼanim agu ase.”
Nu numai că există pericolul ca acest comerț al nostru să ajungă în dizgrație, ci și ca templul marii zeițe Artemis să fie socotit ca nimic și să fie distrusă măreția ei, căreia i se închină toată Asia și toată lumea.”
28 Nnipadɔm no tee saa asɛm a Demetrio kae no, wɔn bo fuw fii ase yɛɛ basabasa, teɛteɛɛ mu se, “Efeso Artemi yɛ kɛse!”
Când au auzit acestea, s-au umplut de mânie și au strigat: “Mare este Artemis a efesenilor!”.
29 Basabasayɛ no trɛw wɔ kurow no mu nyinaa. Dɔm no kyeree Makedoniafo baanu a wɔn din de Gaio ne Aristarko a na wɔne Paulo retu kwan no de wɔn kɔɔ aguabɔbea.
Toată cetatea s-a umplut de confuzie și s-au năpustit deodată în teatru, după ce i-au prins pe Gaius și Aristarh, bărbați din Macedonia, tovarășii de drum ai lui Pavel.
30 Paulo pɛɛ sɛ anka ɔkɔ aguabɔbea hɔ kohyia dɔm no, nanso asuafo no amma no kwan.
Când Pavel a vrut să intre în mijlocul poporului, ucenicii nu i-au dat voie.
31 Ɔmantam no mu mpanyimfo bi a na wɔyɛ Paulo nnamfo no soma kɔsrɛɛ no sɛ ɔnkɔ aguabɔbea hɔ.
De asemenea, unii dintre asiarhi, care îi erau prieteni, au trimis la el și l-au rugat să nu se aventureze în teatru.
32 Nhyiamu yi yɛɛ basabasa; nnipa no mu bi teɛteɛɛ mu kaa nsɛm bi na ebinom nso teɛɛ mu kaa nsɛm foforo bi, efisɛ na wɔn mu dodow no ara nnim asɛm ko a ɛde wɔn abehyia mu.
Unii, așadar, strigau una și alții alta, căci adunarea era în confuzie. Cei mai mulți dintre ei nu știau de ce se adunaseră.
33 Yudafo no piapiaa Aleksandro kogyinaa dɔm no anim sɛ ɔnkasa. Eyi maa nnipa no bi susuw sɛ Aleksandro nti na wɔahyia hɔ. Afei Aleksandro nyamaa dɔm no pɛɛ sɛ ɔkasa yi ɔno ne ne nkurɔfo ano.
Au adus pe Alexandru din mulțime, Iudeii punându-l în față. Alexandru făcea semn cu mâna și ar fi vrut să ia apărarea poporului.
34 Dɔm no huu sɛ Aleksandro yɛ Yudani no, wɔteɛteɛ mu nnɔnhwerew abien se, “Efeso Artemi yɛ kɛse!”
Dar, când și-au dat seama că era iudeu, toți, cu un singur glas, timp de vreo două ore, au strigat: “Mare este Artemis din Efes!”.
35 Kurow no sohwɛfo no bɔɔ mmɔden maa dɔm no tɛm dinn. Afei ɔkasa kyerɛɛ wɔn se, “Efeso mmarima, obiara nim sɛ Efeso kurow yi na ɛhwɛ Artemi hyiadan ne ohoni a efi ɔsoro beduruu no so.
După ce a liniștit mulțimea, secretarul orașului a zis: “Bărbați din Efes, cine este acela care nu știe că cetatea efesenilor este templu al marii zeițe Artemis și al icoanei căzute de la Zeus?
36 Obiara rentumi nnye eyi ho akyinnye enti monyɛ komm, monnyɛ basabasa biara.
Văzând deci că aceste lucruri nu pot fi negate, ar trebui să vă liniștiți și să nu faceți nimic nechibzuit.
37 Mode saa nnipa yi aba ha wɔ bere a wonwiaa biribiara mfii yɛn hyiadan mu, nkaa asɛmmɔne biara ntia yɛn nyame no.
Căci voi i-ați adus aici pe acești oameni, care nu sunt nici hoți de temple, nici blasfemiatori ai zeiței voastre.
38 Sɛ Demetrio ne adwumfo a wɔka ne ho no wɔ obi ho asɛm bi a, asennii ne mpanyin wɔ hɔ, wɔmfa mmɛto gua.
Așadar, dacă Demetrius și meșterii care sunt cu el au ceva împotriva cuiva, tribunalele sunt deschise și sunt proconsuli. Să depună plângere unii împotriva altora.
39 Nanso sɛ mowɔ biribi foforo bi ka a, ɛsɛ sɛ ɔmanfo hyia na wɔfa mmara kwan so ka ho asɛm.
Dar dacă căutați ceva despre alte chestiuni, se va rezolva în adunarea obișnuită.
40 Sɛ yɛanhwɛ yiye a, wɔbɛka se saa nnɛ basabasayɛ yi fi yɛn. Saa basabasayɛ yi ho nhia. Sɛ wobisa yɛn ho asɛm a, yɛrennya anoyi biara.”
Căci, într-adevăr, riscăm să fim acuzați cu privire la revolta de astăzi, fără să existe niciun motiv. Cu privire la aceasta, nu am fi în stare să dăm socoteală de această agitație.”
41 Ɔkasa wiei no, otuu gua no.
După ce a vorbit astfel, a concediat adunarea.

< Asomafo 19 >