< Süleyman'In Özdeyişleri 21 >
1 Kralın yüreği RAB'bin elindedir, Kanaldaki su gibi onu istediği yöne çevirir.
Inima împăratului este în mâna DOMNULUI, precum râurile de ape: el o întoarce oriîncotro voiește.
2 İnsan izlediği her yolun doğru olduğunu sanır, Ama niyetlerini tartan RAB'dir.
Fiecare cale a omului este dreaptă în propriii ochi, dar DOMNUL cumpănește inimile.
3 RAB kendisine kurban sunulmasından çok, Doğruluğun ve adaletin yerine getirilmesini ister.
A face dreptate și judecată este pentru DOMNUL mai bine primit decât sacrificiul.
4 Küstah bakışlar ve kibirli yürek Kötülerin çırası ve günahıdır.
O privire măreață și o inimă mândră și arătura celui stricat, sunt păcat.
5 Çalışkanın tasarıları hep bollukla, Her türlü acelecilik hep yoklukla sonuçlanır.
Gândurile celui harnic tind doar la abundență dar ale fiecăruia care este pripit doar la lipsă.
6 Yalan dolanla yapılan servet, Sis gibi geçicidir ve ölüm tuzağıdır.
Obținerea de tezaure printr-o limbă mincinoasă este o deșertăciune aruncată încolo și încoace de cei ce caută moartea.
7 Kötülerin zorbalığı kendilerini süpürüp götürür, Çünkü doğru olanı yapmaya yanaşmazlar.
Jaful celor stricați îi va nimici, pentru că refuză să facă judecată.
8 Suçlunun yolu dolambaçlı, Pak kişinin yaptıklarıysa dosdoğrudur.
Calea omului este perversă și sucită, dar cât despre cel pur, lucrarea lui este dreaptă.
9 Kavgacı kadınla aynı evde oturmaktansa, Damın köşesinde oturmak yeğdir.
Mai bine este să locuiești într-un colț al acoperișului casei, decât cu o femeie arțăgoasă într-o casă largă.
10 Kötünün can attığı kötülüktür, Hiç kimseye acımaz.
Sufletul celui stricat dorește răul; aproapele său nu găsește favoare în ochii lui.
11 Alaycı cezalandırılınca bön kişi akıllanır, Bilge olan öğretilenden bilgi kazanır.
Când batjocoritorul este pedepsit, cel simplu este făcut înțelept; și când cel înțelept este instruit, primește cunoaștere.
12 Adil Olan, kötünün evini dikkatle gözler Ve kötüleri yıkıma uğratır.
Omul drept cu înțelepciune ia aminte la casa celui stricat, dar Dumnezeu răstoarnă pe cei stricați din cauza stricăciunii lor.
13 Yoksulun feryadına kulağını tıkayanın Feryadına yanıt verilmeyecektir.
Oricine își astupă urechile la strigătul săracului, va striga și el, dar nu va fi ascultat.
14 Gizlice verilen armağan öfkeyi, Koyna sokuşturulan rüşvet de kızgın gazabı yatıştırır.
Un dar dat în taină potolește mânia, și o răsplată în sân, furia aprinsă.
15 Hak yerine gelince doğru kişi sevinir, Fesatçı dehşete düşer.
Este bucurie pentru cel drept să facă judecată, dar nimicire va fi celor ce lucrează nelegiuire.
16 Sağduyudan uzaklaşan, Kendini ölüler arasında bulur.
Omul care rătăcește în afara căii înțelegerii va rămâne în adunarea celor morți.
17 Zevkine düşkün olan yoksullaşır, Şaraba ve zeytinyağına düşkün kişi de zengin olmaz.
Cel ce iubește plăcerea va fi un om sărac; cel ce iubește vinul și untdelemnul nu va fi bogat.
18 Kötü kişi doğru kişinin fidyesidir, Hain de dürüstün.
Cel stricat va fi o răscumpărare pentru cel drept și călcătorul de lege pentru cel integru.
19 Çölde yaşamak, Can sıkıcı ve kavgacı kadınla yaşamaktan yeğdir.
Mai bine este să locuiești în pustie, decât cu o femeie certăreață și mânioasă.
20 Bilgenin evi değerli eşya ve zeytinyağıyla doludur, Akılsızsa malını har vurup harman savurur.
Este un tezaur de dorit și untdelemn în locuința înțeleptului, dar un om prost le cheltuiește complet.
21 Doğruluğun ve sevginin ardından koşan, Yaşam, gönenç ve onur bulur.
Cel ce urmează dreptate și milă găsește viață, dreptate și onoare.
22 Bilge kişi güçlülerin kentine saldırıp Güvendikleri kaleyi yıkar.
Un om înțelept escaladează cetatea celui tare și dărâmă tăria încrederii ei.
23 Ağzını ve dilini tutan Başını beladan korur.
Oricine își ține gura sa și limba sa, își ține sufletul lui de la tulburare.
24 Gururlu, küstah ve alaycı: Bunlar kas kas kasılan insanın adlarıdır.
Batjocoritor mândru și îngâmfat este numele lui, al celui ce lucrează în furie mândră.
25 Tembelin isteği onu ölüme götürür, Çünkü elleri çalışmaktan kaçınır;
Dorința celui leneș îl ucide, fiindcă mâinile lui refuză să muncească.
26 Bütün gün isteklerini sıralar durur, Oysa doğru kişi esirgemeden verir.
El dorește cu lăcomie cât este ziua de lungă, dar cel drept dă și nu se zgârcește.
27 Kötülerin sunduğu kurban iğrençtir, Hele bunu kötü niyetle sunarlarsa.
Sacrificiul celui stricat este urâciune; cu cât mai mult când îl aduce cu o minte stricată?
28 Yalancı tanık yok olur, Dinlemeyi bilenin tanıklığıysa inandırıcıdır.
Un martor fals va pieri, dar omul care ascultă vorbește statornic.
29 Kötü kişi kendine güçlü bir görünüm verir, Erdemli insansa tuttuğu yoldan emindir.
Un om stricat își înăsprește fața, dar cel integru își conduce calea.
30 RAB'be karşı başarılı olabilecek Bilgelik, akıl ve tasarı yoktur.
Nu este nici înțelepciune, nici înțelegere, nici sfat împotriva DOMNULUI.
31 At savaş günü için hazır tutulur, Ama zafer sağlayan RAB'dir.
Calul este pregătit pentru ziua bătăliei, dar siguranța este a DOMNULUI.