Süleyman'In Özdeyişleri 19
1 Dürüst yaşayan bir yoksul olmak, Yalancı bir akılsız olmaktan yeğdir.
Mai bine săracul care umblă în integritatea lui, decât cel pervers în buzele lui și este un prost.
2 Bilgisiz heves işe yaramaz, Acelecilik insanı yanılgıya düşürür.
De asemenea, nu este bine ca sufletul să fie lipsit de cunoaștere; și cel ce se grăbește cu picioarele sale păcătuiește.
3 İnsanın ahmaklığı yaşamını yıkar, Yine de içinden RAB'be öfkelenir.
Nechibzuința omului îi pervertește calea, și inima sa se înfurie împotriva DOMNULUI.
4 Zenginlik dost üstüne dost kazandırır. Oysa yoksulun dostu onu yüzüstü bırakır.
Averea face mulți prieteni, dar săracul este separat de aproapele său.
5 Yalancı tanık cezasız kalmaz, Yalan soluyan kurtulamaz.
Un martor fals nu va rămâne nepedepsit și cel ce vântură minciuni nu va scăpa.
6 Birçokları önemli kişinin gözüne girmek Ve eli açık olanın dostu olmak ister.
Mulți vor implora favoarea prințului, și fiecare om este prietenul celui ce dă daruri.
7 Yoksulun akrabaları bile onu sevmezse, Dostlarının ondan uzak duracağı daha da kesindir. Ne kadar yalvarsa ona yaklaşmazlar.
Toți frații celui sărac îl urăsc; cu cât mai mult se îndepărtează prietenii lui de el? El îi urmărește cu vorbe, totuși ei îi lipsesc.
8 Sağduyulu olan canını sever, Aklı izleyen bolluğa kavuşur.
Cel ce obține înțelepciune își iubește propriul suflet; cel ce păstrează înțelegerea va găsi binele.
9 Yalancı tanık cezasız kalmaz, Yalan soluyan yok olur.
Un martor fals nu va rămâne nepedepsit și cel ce vântură minciuni va pieri.
10 Akılsızın gösterişli bir yaşam sürmesi uygun değilse, Kölelerin önderlere egemen olması Hiç uygun değildir.
Desfătarea nu este potrivită pentru un prost; cu atât mai puțin pentru un servitor să aibă conducere peste prinți.
11 Sağduyulu kişi sabırlıdır, Kusurları hoş görmesi ona onur kazandırır.
Discernământul unui om amână mânia sa; și este gloria lui să treacă cu vederea o fărădelege.
12 Kralın öfkesi genç aslanın kükreyişine benzer, Lütfuysa otların üzerine düşen çiy gibidir.
Furia împăratului este ca răgetul leului, dar favoarea lui este ca roua peste iarbă.
13 Akılsız çocuk babasının başına beladır, Dırdır eden kadın sürekli damlayan su gibidir.
Un fiu prost este nenorocirea tatălui său, și certurile soției sunt picurare neîncetată.
14 Ev ve servet babadan mirastır, Ama sağduyulu kadın RAB'bin armağanıdır.
Casa și averile sunt moștenirea părinților, și o soție chibzuită este de la DOMNUL.
15 Tembellik insanı uyuşukluğa iter, Haylaz kişi de aç kalır.
Lenevia te aruncă într-un somn adânc, și un suflet trândav va suferi foame.
16 Tanrı buyruğuna uyan canını korur, Gitmesi gereken yolları umursamayan ölür.
Cel ce păstrează porunca își păstrează propriul suflet, dar cel care își disprețuiește căile va muri.
17 Yoksula acıyan kişi RAB'be ödünç vermiş olur, Yaptığı iyilik için RAB onu ödüllendirir.
Cel ce are milă de sărac împrumută DOMNULUI, și ceea ce el a dat, el îi va plăti din nou.
18 Henüz umut varken çocuğunu eğit, Onun yıkımına neden olma.
Disciplinează pe fiul tău cât este speranță și nu lăsa sufletul tău să cedeze din cauza plânsului său.
19 Huysuz insan cezasını çekmelidir. Onu bir kere kurtarsan da, hep aynı şeyi yapman gerekir.
Un om al unei mari furii va suferi pedeapsă; deoarece, dacă îl eliberezi, totuși va trebui să o faci din nou.
20 Öğüde kulak ver, terbiyeyi kabul et ki, Ömrünün kalan kısmı boyunca bilge olasın.
Ascultă sfatul și primește instruirea, ca să fii înțelept la sfârșitul tău.
21 İnsan yüreğinde çok şey tasarlar, Ama gerçekleşen, RAB'bin amacıdır.
Multe sunt planurile în inima unui om; totuși sfatul DOMNULUI, acela va sta în picioare.
22 İnsandan istenen vefadır, Yoksul olmak yalancı olmaktan yeğdir.
Dorința unui om este bunătatea sa, și un om sărac este mai bun decât un mincinos.
23 RAB korkusu Doygun ve dertsiz bir yaşama kavuşturur.
Teama de DOMNUL tinde la viață, și cel ce o are va trăi satisfăcut; nu va fi vizitat de rău.
24 Tembel sahana daldırdığı elini Ağzına geri götürmek bile istemez.
Un leneș își ascunde mâna în sân și nici măcar nu și-o duce la gură din nou.
25 Alaycıyı döversen bön kişi ibret alır, Akıllı kişiyi azarlarsan bilgisine bilgi katar.
Lovește pe batjocoritor și cel simplu va lua seama; și mustră pe unul ce are înțelegere și el va înțelege cunoașterea.
26 Babasına saldıran, annesini kovan çocuk, Ailesinin utancı ve yüzkarasıdır.
Cel ce jefuiește pe tată și își alungă mama, este un fiu care face rușine și aduce ocară.
27 Oğlum, uyarılara kulağını tıkarsan, Bilgi kaynağı sözlerden saparsın.
Încetează, fiul meu, să asculți instruirea care te abate de la cuvintele cunoașterii.
28 Niyeti bozuk tanık adaletle eğlenir, Kötülerin ağzı fesatla beslenir.
Un martor neevlavios batjocorește judecata, și gura celui stricat mănâncă nelegiuire.
29 Alaycılar için ceza, Akılsızların sırtı için kötek hazırdır.
Judecăți sunt pregătite pentru batjocoritori și lovituri pentru spatele proștilor.
