Süleyman'In Özdeyişleri 15
1 Yumuşak yanıt gazabı yatıştırır, Oysa yaralayıcı söz öfkeyi alevlendirir.
Un răspuns blând înlătură furia, dar cuvintele apăsătoare întărâtă mânia.
2 Bilgenin dili bilgiyi iyi kullanır, Akılsızın ağzındansa ahmaklık akar.
Limba înțelepților folosește corect cunoașterea, dar gura proștilor revarsă nechibzuință.
3 RAB'bin gözü her yerde olanı görür, Kötüleri de iyileri de gözler.
Ochii DOMNULUI sunt în fiecare loc, privind răul și binele.
4 Okşayıcı dil yaşam verir, Çarpık dilse ruhu yaralar.
O limbă sănătoasă este un pom al vieții, dar perversitate în ea este o spărtură în duh.
5 Ahmak babasının uyarılarını küçümser, İhtiyatlı kişi azara kulak verir.
Un nebun disprețuiește instruirea tatălui său, dar cel ce dă atenție mustrării este chibzuit.
6 Doğru kişinin evi büyük hazine gibidir, Kötünün geliriyse sıkıntı kaynağıdır.
În casa celui drept este mult tezaur, dar în veniturile celui stricat este tulburare.
7 Bilgelerin dudakları bilgi yayar, Ama akılsızların yüreği öyle değildir.
Buzele celor înțelepți răspândesc cunoaștere, dar inima proștilor nu face la fel.
8 RAB kötülerin kurbanından iğrenir, Ama doğruların duası O'nu hoşnut eder.
Sacrificiul celor stricați este urâciune pentru DOMNUL, dar rugăciunea celor integri este desfătarea lui.
9 RAB kötü kişinin yolundan iğrenir, Doğruluğun ardından gideni sever.
Calea celui stricat este urâciune pentru DOMNUL, dar el iubește pe cel ce urmează dreptatea.
10 Yoldan sapan şiddetle cezalandırılır Ve azarlanmaktan nefret eden ölüme gider.
Disciplinarea este apăsătoare pentru cel ce părăsește calea, iar cel ce urăște mustrarea va muri.
Iad și distrugere sunt înaintea DOMNULUI; cu cât mai mult sunt atunci inimile copiilor oamenilor. (Sheol h7585)
12 Alaycı kişi azarlanmaktan hoşlanmaz, Bilgelere gidip danışmaz.
Un batjocoritor nu iubește pe cel care îl mustră, nici nu se va duce la cei înțelepți.
13 Mutlu yürek yüzü neşelendirir, Acılı yürek ruhu ezer.
O inimă veselă face înfățișarea voioasă, dar prin întristarea inimii duhul este frânt.
14 Akıllı yürek bilgi arar, Akılsızın ağzıysa ahmaklıkla beslenir.
Inima celui ce are înțelegere caută cunoaștere, dar gura proștilor se hrănește din nechibzuință.
15 Mazlumun bütün günleri sıkıntı doludur, Mutlu bir yürekse sahibine sürekli ziyafettir.
Toate zilele celui nenorocit sunt rele, dar cel cu o inimă veselă are un ospăț neîncetat.
16 Yoksul olup RAB'den korkmak, Zengin olup kaygı içinde yaşamaktan yeğdir.
Mai bine puțin, cu teamă de DOMNUL, decât mare tezaur cu tulburare.
17 Sevgi dolu bir ortamdaki sebze yemeği, Nefret dolu bir ortamdaki besili danadan yeğdir.
Mai bine o masă cu verdețuri unde este iubire, decât boul legat la iesle și ura cu el.
18 Huysuz kişi çekişme yaratır, Sabırlı kişi kavgayı yatıştırır.
Un om furios stârnește certuri, dar cel încet la mânie liniștește cearta.
19 Tembelin yolu dikenli çit gibidir, Doğrunun yoluysa ana caddeye benzer.
Calea leneșului este ca o îngrăditură de spini, dar calea celor drepți este netezită.
20 Bilge çocuk babasını sevindirir, Akılsız çocuksa annesini küçümser.
Un fiu înțelept face veselie tatălui, dar un om prost disprețuiește pe mama sa.
21 Sağduyudan yoksun kişi ahmaklığıyla sevinir, Ama akıllı insan dürüst bir yaşam sürer.
Nechibzuința este bucurie pentru cel lipsit de înțelepciune, dar un om al înțelegerii umblă cu integritate.
22 Karşılıklı danışılmazsa tasarılar boşa çıkar, Danışmanların çokluğuyla başarıya ulaşılır.
Fără sfat, scopurile sunt dezamăgite, dar în mulțimea sfătuitorilor sunt ele întemeiate.
23 Uygun yanıt sahibini mutlu eder, Yerinde söylenen söz ne güzeldir!
Un om are bucurie prin răspunsul gurii sale; și ce bun este un cuvânt spus la timpul potrivit!
24 Sağduyulu kişi yukarıya, yaşama giden yoldadır, Bu da ölüler diyarına inmesini önler. (Sheol h7585)
Pentru cel înțelept calea vieții este deasupra, ca el să se depărteze de iadul de dedesubt. (Sheol h7585)
25 RAB kibirlinin evini yıkar, Dul kadının sınırını korur.
DOMNUL va dărâma casa celui mândru, dar el va întemeia hotarul văduvei.
26 RAB kötünün tasarılarından iğrenir, Temiz düşüncelerden hoşnut kalır.
Gândurile celor stricați sunt urâciune pentru DOMNUL, dar cuvintele celor puri sunt cuvinte plăcute.
27 Kazanca düşkün kişi kendi evine sıkıntı verir, Rüşvetten nefret edense rahat yaşar.
Cel lacom de câștig își tulbură casa, dar cel ce urăște mitele, va trăi.
28 Doğru kişinin aklı yanıtını iyi tartar, Kötünün ağzı kötülük saçar.
Inima celui drept studiază ca să răspundă, dar gura celor stricați revarsă lucruri rele.
29 RAB kötülerden uzak durur, Oysa doğruların duasını duyar.
DOMNUL este departe de cei stricați, dar el ascultă rugăciunea celor drepți.
30 Gülen gözler yüreği sevindirir, İyi haber bedeni ferahlatır.
Lumina ochilor bucură inima, și o veste bună îngrașă oasele.
31 Yaşam veren uyarıları dinleyen, Bilgeler arasında konaklar.
Urechea care ascultă mustrarea vieții locuiește printre cei înțelepți.
32 Terbiyeden kaçan kendine zarar verir, Azara kulak verense sağduyu kazanır.
Cel ce refuză instruirea își disprețuiește propriul său suflet, dar cel ce ascultă mustrarea obține înțelegere.
33 RAB korkusu bilgelik öğretir, Alçakgönüllülük de onurun önkoşuludur.
Teama de DOMNUL este instruirea înțelepciunii, și înaintea onoarei este umilința.
