Lea Fakatātā 14
1 ʻOku langa hake hono fale ʻe he fefine kotoa pē ʻoku poto: ka ʻoku holoki hifo ia ʻe he vale ʻaki hono nima.
Fiecare femeie înțeleaptă își zidește casa, dar nechibzuita o dărâmă cu mâinile ei.
2 Ko ia ʻoku ʻeveʻeva ʻi heʻene angatonu ʻoku manavahē ia kia Sihova: ka ko ia ʻoku pikopiko ʻi hono ngaahi hala ʻoku ne fehiʻa kiate ia.
Cel ce umblă în integritatea lui se teme de DOMNUL, dar cel ce este pervers în căile sale îl disprețuiește.
3 ʻOku ai ʻae vaʻa ʻoe laukau ʻi he ngutu ʻoe vale: ka ʻoku fakamoʻui ʻae poto ʻe honau loungutu.
În gura celui nebun este un toiag al mândriei, dar buzele celor înțelepți îi vor păstra.
4 ʻI he potu ʻoku ʻikai ai ha fanga pulu ʻoku maʻa ai ʻae ʻaiʻanga kai: ka ʻoku ai ʻae tupu lahi ʻi he mālohi ʻoe pulu.
Unde nu sunt boi, ieslea este curată; dar mult câștig este prin tăria boului.
5 ʻE ʻikai faʻa loi ʻae fakamoʻoni angatonu: ka ʻe lea loi pe ʻae fakamoʻoni loi.
Un martor credincios nu minte, dar un martor fals vântură minciuni.
6 ʻOku kumi ʻae poto ʻe he manuki, ka ʻoku ʻikai te ne ʻilo ia: ka ʻoku maʻungofua ʻae poto kiate ia ʻoku fakakaukau.
Un batjocoritor caută înțelepciunea și nu o găsește, dar cunoașterea este ușoară pentru cel ce înțelege.
7 ʻAlu atu mei he ʻao ʻoe tangata vale, ʻoka ke ka mamata ʻoku ʻikai ʻiate ia ʻae loungutu ʻoe poto.
Pleacă din prezența unui om prost, când nu găsești în el buzele cunoașterii.
8 Ko e poto eni ʻae fakamākukanga ke ne ʻilo pe hono hala: ka ko e vaʻinga ʻae vale ko e kākā ia.
Înțelepciunea celui chibzuit este să cunoască propria sa cale, dar nechibzuința proștilor este înșelăciune.
9 ʻOku manukiʻi ʻae angahala ʻe he kakai vale: ka ʻoku ai ʻae lelei ʻi he haʻohaʻonga ʻoe māʻoniʻoni.
Nebunii iau în râs păcatul, dar printre drepți este favoare.
10 ʻOku ʻilo ʻe he loto ʻa ʻene mamahi ʻaʻana: pea ʻoku ʻikai ke kau ha taha kehe ʻi heʻene fiefia.
Inima își cunoaște propria ei amărăciune, și un străin nu se amestecă în bucuria ei.
11 ʻE holoki hifo ʻae fale ʻoe angahala: ka ʻe maʻu pe ʻae lelei ʻi he fale fehikitaki ʻoe angatonu.
Casa celor stricați va fi dărâmată, dar tabernacolul celor integri va înflori.
12 ʻOku ai ʻae hala ʻoku matamata totonu ki he tangata, ka ko hono ngataʻanga ko e ngaahi hala ʻoe mate.
Este o cale care i se pare dreaptă unui om, dar sfârșitul ei sunt căile morții.
13 ʻI he lolotonga ʻae kata, ʻoku mamahi ai ʻae loto: pea ko e ikuʻanga ʻoe vākē ko ia ko e māfasia.
Chiar în râs inima este plină de durere, și sfârșitul acelei veselii este întristare.
14 ʻE fakafonu ʻaia ʻoku fakaholomui ʻi loto ʻaki hono ngaahi hala ʻoʻona: pea ʻe mākona ʻae tangata angalelei meiate ia pe.
Cel care decade în inimă va fi umplut cu propriile sale căi, și un om bun va fi umplut din el însuși.
15 ʻOku tui ʻe he taʻepoto ki he lea kotoa pē: ka ʻoku tokanga lahi ʻaia ʻoku anga fakapotopoto ki heʻene ʻalu.
Cel simplu crede fiecare cuvânt, dar omul chibzuit se uită bine la umblarea lui.
16 ʻOku manavahē ʻae tangata poto, ʻo ne fakamamaʻo mei he kovi: ka ʻoku fakalili ʻae vale, mo faʻa polepole.
Un om înțelept se teme și se depărtează de rău, dar prostul se înfurie și este încrezător.
17 ʻOku fai vale ia ʻaia ʻoku ʻita vave: pea ʻoku tupu ʻae fehiʻa ki he tangata ʻoku filioʻi kovi.
Cel care repede se mânie lucrează nechibzuit, și un bărbat al planurilor stricate este urât de alții.
18 ʻOku maʻu ʻe he fakavalevale ʻae vale: ka ʻoku tatā ʻaki ʻae poto ʻaia ʻoku fakamākukanga.
Cei simpli moștenesc nechibzuință, dar cei chibzuiți sunt încoronați cu cunoaștere.
19 ʻOku punou ʻae angakovi ʻi he ʻao ʻoe angalelei: pea mo e angahala ʻi he matapā ʻoe māʻoniʻoni.
Cei răi se apleacă în fața celor buni, și cei stricați la porțile celui drept.
20 ʻOku fehiʻanekina ʻae tangata masiva ʻe hono kaungāʻapi: ka ʻoku toko lahi ʻakinautolu ʻoku ʻofa ki he koloaʻia.
Cel sărac este urât chiar de aproapele său, dar cel bogat are mulți prieteni.
21 Ko ia ʻoku fehiʻa ki hono kaungāʻapi ko e fai hala ia: ka ʻoku monūʻia ia ʻaia ʻoku angaʻofa ki he masiva.
Cel ce disprețuiește pe aproapele său păcătuiește, dar cel ce are milă de săraci, fericit este.
22 ʻIkai ʻoku hē ʻakinautolu ʻoku filioʻi kovi? Ka ʻe ʻoe kakai ʻoku filioʻi lelei ʻae ʻaloʻofa mo e moʻoni.
Nu rătăcesc cei ce plănuiesc răul? Dar milă și adevăr vor fi cu cei ce plănuiesc binele.
23 ʻOku ai hono ʻaonga ʻoe ngāue kotoa pē: ka ko e faʻa lea ʻae loungutu ʻoku tupu ai ʻae masiva.
În toată munca este câștig, dar vorbăria buzelor duce numai la lipsă.
24 Ko e koloa ʻae poto ko honau tatā ia: ka ko e fai vale ʻae vale ko honau vale ia.
Coroana celor înțelepți este bogăția lor, dar nechibzuința proștilor este nechibzuință.
25 ʻOku fakamoʻui ʻae ngaahi laumālie ʻe he fakamoʻoni ʻoku moʻoni: ka ʻoku lea ʻaki ʻae loi ʻe he fakamoʻoni loi.
Un martor adevărat eliberează suflete, dar un martor înșelător vântură minciuni.
26 ʻOku ai ʻae falala mālohi ʻi he manavahē kia Sihova: pea ʻe maʻu ʻe heʻene fānau ʻae potu hūfanga.
În teama de DOMNUL este încredere puternică, și copiii lui vor avea un loc de scăpare.
27 Ko e manavahē kia Sihova ko e matavai ia ʻoe moʻui, ke tau hao ai mei he ngaahi tauhele ʻoe mate.
Teama de DOMNUL este un izvor de viață, ca să depărteze de capcanele morții.
28 ʻOku ongoongo lahi ha tuʻi ʻi he toko lahi ʻo hono kakai: ka ko e masiva kakai ko e vaivaiʻanga ia ʻoe houʻeiki.
În mulțimea poporului stă onoarea împăratului, dar în lipsa poporului este nimicirea prințului.
29 ʻOku poto lahi ia ʻaia ʻoku fakatuotuai ʻene ʻita: ka ko ia ʻoku ʻoho vave hono loto ʻoku fakahikihiki ʻe ia ʻae vale.
Cel încet la furie este omul unei mari înțelegeri, dar cel al unui duh nerăbdător înalță nechibzuință.
30 Ko e loto angamalū ko e moʻui ia ʻae kakano: ka koe meheka koe fakapopo ia ʻoe ngaahi hui.
O inimă sănătoasă este viața cărnii, dar invidia este putregaiul oaselor.
31 Ko ia ʻoku fakamālohiʻi ʻae masiva ʻoku manukiʻi ʻe ia ʻa hono Tupuʻanga: ka ko ia ʻoku fakaʻapaʻapa kiate ia, ʻoku angaʻofa ia ki he masiva.
Cel ce oprimă pe sărac ocărește pe Făcătorul său, dar cel ce îl onorează are milă de sărac.
32 ʻOku kapusi atu ʻae angakovi ʻi heʻene angahala: ka ʻoku maʻu ʻe he māʻoniʻoni ʻae ʻamanaki lelei ʻi heʻene mate.
Cel stricat este alungat în stricăciunea lui, dar cel drept are speranță în moartea sa.
33 ʻOku nofo ʻae poto ʻi he loto ʻo ia ʻoku maʻu ʻae faʻa ʻilo: ka ʻoku fakahā mai ʻaia ʻoku ʻi he loto ʻoe kakai vale.
Înțelepciunea se odihnește în inima celui ce are înțelegere, dar ce este în mijlocul proștilor este făcut cunoscut.
34 ʻOku hiki hake ʻe he māʻoniʻoni ʻae puleʻanga. ka ko e meʻa fakamā ʻae angahala ki he ngaahi puleʻanga.
Dreptatea înalță o națiune, dar păcatul este ocară pentru orice popor.
35 ʻOku ʻofeina ʻe he tuʻi ʻae tamaioʻeiki ʻoku poto: ka ʻoku houhau ia kiate ia ʻoku tupu mei ai ʻae mā.
Favoarea împăratului este îndreptată spre un servitor înțelept, dar furia lui este împotriva celui ce aduce rușinea.
