Maʻake 8
1 ʻI he ngaahi ʻaho ko ia naʻe fuʻu tokolahi ʻaupito ʻae kakai, pea naʻe ʻikai haʻanau meʻa ke kai, pea ui ʻe Sisu ʻa ʻene kau ākonga, ʻo ne pehē kiate kinautolu,
În zilele acelea, pe când era o mulțime foarte mare și nu aveau ce mânca, Isus a chemat la Sine pe ucenicii Săi și le-a zis:
2 “ʻOku ou ʻofa mamahi ki he kakai, koeʻuhi ʻoku ʻaho tolu ʻenau ʻiate au, pea ʻoku ʻikai haʻanau meʻa ke kai:
“Mi-e milă de mulțime, pentru că de trei zile stau la Mine și nu au ce mânca.
3 Pea kapau te u fekau kenau ʻalu fiekaia ki honau ngaahi fale, te nau pongia ʻi he hala: he ko honau niʻihi kuo haʻu mei he mamaʻo.”
Dacă îi voi trimite cu post la casele lor, vor leșina pe drum, pentru că unii dintre ei au venit de departe.”
4 Pea pehēange ʻene kau ākonga kiate ia, “ʻE maʻu mei fē ʻe ha taha ʻae mā ke fakamākona ʻaki ʻakinautolu ni ʻi heni ʻi he toafa?”
Ucenicii Lui I-au răspuns: “De unde ar putea cineva să sature pe acești oameni cu pâine aici, într-un loc pustiu?”
5 Pea fehuʻi ia kiate kinautolu, “ʻOku fiha hoʻomou foʻi mā?” Pea nau pehē, “ʻOku fitu.”
Și i-a întrebat: “Câte pâini aveți?” Ei au spus: “Șapte”.
6 Pea fekau ʻe ia ki he kakai ke nau nofo ki lalo ki he kelekele; pea ne toʻo ʻae foʻi mā ʻe fitu, ʻo ne fakafetaʻi, mo tofitofi, pea ʻange ki heʻene kau ākonga ke tufaki; pea naʻa nau tufaki [ia ]ʻi he ʻao ʻoe kakai.
A poruncit mulțimii să șadă pe pământ și a luat cele șapte pâini. După ce a mulțumit, le-a frânt și le-a dat ucenicilor Săi să le servească, iar ei au servit mulțimii.
7 Pea naʻa nau maʻu mo e ngaahi ika iiki: pea ne ne tāpuaki, mo fekau ke tufaki foki ia.
Au luat și câțiva peștișori. După ce i-a binecuvântat, a spus să servească și pe aceștia.
8 Pea naʻa nau kai, ʻo mākona: pea nau tānaki ʻae toenga kai ko e kato ʻe fitu.
Ei au mâncat și s-au săturat. Au luat șapte coșuri cu bucățile sparte care rămăseseră.
9 Pea ko kinautolu naʻe kai, ko e toko fā afe nai: pea naʻe fekau ʻe ia ke nau ʻalu.
Cei care mâncaseră erau în jur de patru mii. Apoi i-a trimis departe.
10 Pea heka vaka leva ia mo ʻene kau ākonga, ʻo haʻu ki he potu ʻo Talamanutā.
Și îndată a intrat în corabie cu ucenicii Săi și a ajuns în ținutul Dalmanutha.
11 Pea ʻalu ange ʻae kau Fālesi, ʻo kamata fakafehuʻi kiate ia, mo kumi ʻiate ia ha fakaʻilonga mei he langi, ko hono ʻahiʻahiʻi.
Fariseii au ieșit și au început să-L întrebe, căutând de la El un semn din cer și punându-L la încercare.
12 Pea mafulu lahi ia ʻi hono laumālie, mo pehē, “Ko e hā ʻoku kumi ai ʻe he toʻutangata ni ha fakaʻilonga? Ko e moʻoni ʻoku ou tala atu kiate kimoutolu, ʻE ʻikai tuku ha fakaʻilonga ki he toʻutangata ni.”
El a suspinat adânc în duhul său și a zis: “De ce caută neamul acesta un semn? Cu siguranță vă spun că nu se va da niciun semn acestei generații”.
13 Pea ʻalu ia ʻiate kinautolu, ʻo toe heka vaka, mo ʻalu ki he kauvai ʻe taha.
I-a lăsat și, intrând din nou în corabie, a plecat în cealaltă parte.
14 Pea kuo ngalo[ʻi he kau ākonga ]ke ʻave ha mā, pea ko e foʻi mā pe taha naʻe ʻi he vaka mo kinautolu.
Au uitat să ia pâine; și nu aveau cu ei în barcă mai mult de o pâine.
15 Pea naʻa ne naʻinaʻi kiate kinautolu, ʻo pehē, “Tokanga, pea vakai telia ʻae meʻa fakatupu ʻae kau Fālesi, pea mo e meʻa fakatupu ʻa Helota.”
El i-a avertizat, zicând: “Luați seama: păziți-vă de drojdia fariseilor și de drojdia lui Irod.”
16 Pea fealēleaʻaki ai ʻakinautolu, ʻo pehē, “Ko e meʻa ʻi heʻetau taʻeʻomi ha mā.”
Ei se certau între ei, zicând: “Pentru că nu avem pâine.”
17 Pea kuo ʻilo ia ʻe Sisu, pea pehē ʻe [ia ]kiate kinautolu, “Ko e hā ʻoku mou alea ai, ʻi he ʻikai haʻamou mā? ʻOku teʻeki ai te mou mamata, pe ʻilo? ʻOku kei fefeka homou loto?
Isus, văzând aceasta, le-a zis: “De ce credeți că este din pricină că nu aveți pâine? Nu vă dați seama încă și nu înțelegeți? Inima voastră este încă împietrită?
18 ʻOku mou mata, kae ʻikai te mou mamata? Pea telinga, kae ʻikai ongoʻi? Pea ʻoku ʻikai te mou manatu?
Având ochi, nu vedeți? Având urechi, nu auziți? Nu vă amintiți?
19 ʻI heʻeku tofitofi ʻae foʻi mā ʻe nima ki he toko nima afe, naʻe fiha ʻae kato naʻe pito ʻi he toenga ne mou ʻave?” Pea nau pehē kiate ia, “E hongofulu ma ua.”
Când am împărțit cele cinci pâini la cele cinci mii de oameni, câte coșuri pline de bucăți ați luat?” I-au spus: “Douăsprezece”.
20 “Pea ko e fitu ki he toko fā afe, naʻe fiha ʻae kato naʻe pito ʻi he toenga ne mou ʻave?” Pea nau pehē, “ʻE fitu.”
“Când cele șapte pâini au hrănit cele patru mii de oameni, câte coșuri pline cu frânturi ați luat?” I-au spus: “Șapte”.
21 Pea pehē ʻe ia kiate kinautolu, “Ko e hā nai ʻoku ʻikai ai te mou ʻilo?”
Și i-a întrebat: “Nu înțelegeți încă?”
22 Pea haʻu ia ki Petesaita: pea naʻa nau ʻomi kiate ia ʻae tangata kui, ʻonau kole kiate ia ke ne ala ki ai.
Și a venit la Betsaida. I-au adus un orb și l-au rugat să se atingă de el.
23 Pea puke ʻe ia ʻae nima ʻoe tangata kui, ʻo tataki ia kituʻa mei he potu kakai; pea kuo ne ʻaʻanu ki hono mata, mo ʻai hono nima kiate ia, pea ne fehuʻi kiate ia, pe ʻoku ne mamata ki ha meʻa.
El a apucat pe orb de mână și l-a scos din sat. După ce l-a scuipat pe ochi și și-a pus mâinile pe el, l-a întrebat dacă a văzut ceva.
24 Pea hanga hake ia, ʻo ne pehē, “ʻOku ou mamata ki he kakai ʻoku hangē ko e ngaahi ʻakau, ʻoku ʻeveʻeva.”
Și s-a uitat în sus și a zis: “Văd oameni, dar îi văd ca pe niște copaci care umblă.”
25 Pea hili ia, pea ne toe ʻai hono nima ki hono mata, pea fekau kiate ia ke ne hanga hake: pea naʻe moʻui ia, ʻo ne mamata totonu ki he kakai kotoa pē.
Apoi și-a pus iarăși mâinile pe ochi. El s-a uitat cu atenție și, după ce s-a refăcut, a văzut clar pe toată lumea.
26 Pea ne fekau ia ki hono fale, mo ne pehē, “ʻOua naʻa ke ʻalu ki he potu kakai, pe tala [ia ]ki ha taha ʻi he potu kakai.”
L-a trimis la casa lui, spunându-i: “Să nu intri în sat și să nu spui nimănui din sat.”
27 Pea ʻalu atu ʻa Sisu, mo ʻene kau ākonga, ki he ngaahi potu kakai ʻo Sesalia ʻi Filipai: pea fehuʻi ʻe ia ki heʻene kau ākonga ʻi he hala, ʻo ne pehē kiate kinautolu, “ʻOku pehē ʻe he kakai pe ko hai au?”
Isus a ieșit cu ucenicii Săi în satele din Cezareea lui Filipi. Pe drum i-a întrebat pe discipolii Săi: “Cine spun oamenii că sunt Eu?”.
28 Pea nau pehēange, “Ko Sione ko e Papitaiso: kae[pehē ]ʻe he niʻihi, ko ʻIlaisiā; pea [pehē ]ʻe he niʻihi, ko e taha ʻoe kau palōfita.”
Ei i-au spus: “Ioan Botezătorul; alții zic Ilie, iar alții zic Ilie, iar alții, unul din profeți.”
29 Pea pehē ʻe ia kiate kinautolu, “Ka ʻoku pehē ʻekimoutolu ko hai au?” Pea lea ʻa Pita, ʻo pehēange kiate ia, “Ko koe, ko e Kalaisi.”
El le-a zis: “Dar voi cine ziceți că sunt Eu?” Petru i-a răspuns: “Tu ești Hristosul.”
30 Pea fekau ʻe ia kiate kinautolu ke ʻoua naʻa nau fakahā ia ki ha taha.
Și le-a poruncit să nu spună nimănui despre El.
31 Pea kamata fakahā ʻe ia kiate kinautolu, “ʻAe kātaki ʻe he Foha ʻoe tangata ʻae ngaahi meʻa lahi, pea siʻaki ia ʻe he mātuʻa, mo e kau taulaʻeiki lahi, mo e kau tangata tohi, pea ʻe tāmateʻi ia, pea hili ʻae ʻaho ʻe tolu ʻe toe tuʻu.”
A început să-i învețe că Fiul Omului trebuie să sufere multe, să fie lepădat de bătrâni, de preoții cei mai de seamă și de cărturari, să fie omorât și să învie după trei zile.
32 Pea naʻa ne lea ʻilongofua ʻaki ʻae lea ko ia. Pea ʻave ia ʻe Pita, ʻo ne kamata valokiʻi ia.
El le vorbea deschis. Petru l-a luat și a început să îl dojenească.
33 Ka kuo tafoki ia ki mui, ʻo vakai ki heʻene kau ākonga, pea valokiʻi ʻe ia ʻa Pita, ʻo pehē, “ʻAlu ki hoku tuʻa, Sētane: he ʻoku ʻikai te ke leleiʻia ʻi he ngaahi meʻa ʻae ʻOtua, ka ʻi he ngaahi meʻa ʻae tangata.”
Dar el, întorcându-se și văzându-i pe ucenicii săi, l-a mustrat pe Petru și i-a zis: “Treci în spatele meu, Satana! Căci tu nu te gândești la lucrurile lui Dumnezeu, ci la lucrurile oamenilor”.
34 Pea kuo ui ʻe ia ʻae kakai mo ʻene kau ākonga foki, pea ne pehē kiate kinautolu, “Ko ia ia ʻoku loto ke muimui ʻiate au, ke ne siʻaki ʻe ia ia, kae toʻo ʻene kavenga, ʻo muimui ʻiate au.
A chemat mulțimea la Sine împreună cu ucenicii Săi și le-a zis: “Cine vrea să vină după Mine, să se lepede de sine, să-și ia crucea și să-Mi urmeze Mie.
35 He ko ia ia ʻoku loto ke kalofaki ʻene moʻui, ʻe mole ia: ka ko ia ia ʻe mole ʻene moʻui koeʻuhi ko au mo e ongoongolelei, ʻe maʻu ʻe ia ia.
Căci oricine vrea să-și salveze viața o va pierde, iar oricine își va pierde viața pentru Mine și pentru Buna Vestire o va salva.
36 He ko e hā hono ʻaonga ki ha tangata, ʻo kapau ʻe maʻu ʻe ia ʻa māmani kotoa pē, kae mole hono laumālie ʻoʻona?
Căci ce-i folosește unui om să câștige toată lumea și să-și piardă viața?
37 Pe ko e hā ʻe foaki ʻe ha tangata ke fetongi ʻaki hono laumālie?
Căci ce va da omul în schimbul vieții sale?
38 Ko ia ia ʻe mā kiate au, mo ʻeku ngaahi lea, ʻi he toʻutangata feʻauaki mo angahala ni, ʻe ma foki ʻae Foha ʻoe tangata ʻiate ia, ʻoka haʻu ia ʻi he nāunau ʻo ʻene Tamai, mo e kau ʻāngelo māʻoniʻoni.”
Căci oricine se va rușina de mine și de cuvintele mele în acest neam adulterin și păcătos, și Fiul Omului se va rușina de el când va veni în slava Tatălui său cu sfinții îngeri.”
