Siona 1

1 Ko eni, naʻe hoko mai ʻae folofola ʻa Sihova kia Siona, ko e foha ʻo ʻAmitai, ʻo pehē,

Şi cuvântul DOMNULUI a venit la Iona, fiul lui Amitai, spunând:

2 “Tuʻu hake ʻo ʻalu ki Ninive, ʻae kolo lahi ko ia, pea ke kalanga ki ai; he kuo aʻu hake ki hoku ʻao ʻa ʻenau angahala.”

Ridică-te, du-te la Ninive, acea mare cetate şi strigă împotriva ei, pentru că stricăciunea lor s-a ridicat înaintea mea.

3 Ka naʻe tuʻu hake ʻa Siona ke hola ki Tasisi mei he ʻao ʻo Sihova, pea ne ʻalu hifo ai ki Sopa; pea naʻa ne ʻilo ai ʻae vaka, naʻe te u folau ki Tasisi; ko ia naʻa ne ʻatu ki ai ʻae totongi, ʻo ne ʻalu ai, ko ʻene ʻalu mo kinautolu ki Tasisi, mei he ʻao ʻo Sihova.

Dar Iona s-a ridicat să fugă la Tarsis, departe de prezența DOMNULUI; şi a coborât la Iafo; şi a găsit o corabie care mergea la Tarsis, aşa că el a plătit costul călătoriei şi a coborât în ea, ca să meargă cu ei la Tarsis, departe de prezența DOMNULUI.

4 Ka naʻe tuku atu ʻe Sihova ʻae fuʻu matangi ki he tahi, pea naʻe havili ʻaupito ʻi he vaha, pea ko ia naʻe hangē ka maumau ʻae vaka.

Dar DOMNUL a trimis un vânt tare pe mare şi a fost o furtună puternică pe mare, aşa încât corabia era gata să fie spartă.

5 Pea naʻe toki manavahē ʻae kau vaka, pea naʻe taki taha tangi ki hono ʻotua, pea naʻe tolo kotoa pē ʻae meʻa ʻi he vaka, koeʻuhi ke maʻamaʻa. Ka kuo ʻalu hifo ʻa Siona ki he kaokao ʻoe vaka; pea naʻa ne tokoto, ʻo mohe maʻu.

Atunci marinarii s-au înspăimântat şi a strigat fiecare bărbat către dumnezeul lui şi au aruncat în mare încărcăturile care erau în corabie, ca să fie uşurată de ele. Dar Iona a coborât în părţile de jos ale corabiei şi s-a culcat şi a dormit adânc.

6 Ko ia ne haʻu ai kiate ia ʻae ʻeiki vaka ʻo ne pehēange kiate ia, “Ko e hā hono ʻuhinga ʻo hoʻo pehē, ʻa koe ʻoku mohe? Tuʻu hake, ui ki ho ʻOtua ʻoʻou, heiʻilo ʻe manatuʻi ʻakitautolu ʻe he ʻOtua, koeʻuhi ke ʻoua naʻa tau mate.”

Atunci căpitanul a venit la el şi i-a spus: Ce faci somnorosule? Ridică-te, cheamă pe Dumnezeul tău, poate că Dumnezeu se va gândi la noi, ca să nu pierim!

7 Pea naʻa nau fepehēʻaki ʻiate kinautolu, “Ko eni ke tau fai ha talotalo, koeʻuhi ke tau ʻilo pe ko hai ia kuo hoko ai ʻae kovi ni kiate kitautolu.” Pea naʻa nau talotalo, pea totonu ʻae talotalo kia Siona.

Şi au spus fiecare unul către altul: Veniţi şi să aruncăm sorţi, ca să ştim din cauza cui este asupra noastră acest rău. Astfel ei au aruncat sorţi şi sorţul a căzut pe Iona.

8 Pea naʻa nau pehē ai kiate ia, “ʻOku mau kole kiate koe, fakahā mai pe ko e hā ʻae meʻa kuo hoko ai ʻae kovi ni kiate kitautolu; Ko e hā hoʻo ngāue ʻaʻau? Pea kuo ke haʻu koe mei fē? Ko fē ʻia ho fonua? Pea ʻoku ke ʻoe kakai fē?”

Atunci i-au spus: Spune-ne, te rugăm, din cauza cui este acest rău asupra noastră? Care este ocupaţia ta? Şi de unde vii tu? Care este ţara ta? Şi din ce popor eşti tu?

9 Pea naʻa ne pehēange kiate kinautolu, “Ko e tangata Hepelū au; pea ʻoku ou manavahē kia Sihova ko e ʻOtua ʻoe langi, ʻaia kuo ne ngaohi ʻae tahi, pea mo e fonua mōmoa.”

Şi el le-a spus: Eu sunt evreu; şi mă tem de DOMNUL, Dumnezeul cerului, care a făcut marea şi uscatul.

10 Pea naʻe toki tō ai ʻae manavahē lahi ki he kau tangata, mo nau pehē kiate ia. “Ko e hā kuo ke fai ai ʻae meʻa ni?” He naʻe ʻilo ʻe he kau tangata ʻa ʻene hola mei he ʻao ʻo Sihova, he naʻa ne fakahā ia kiate kinautolu.

Atunci oamenii au fost grozav de înspăimântaţi şi i-au spus: De ce ai făcut aceasta? Pentru că bărbaţii au ştiut că el fugea departe de faţa DOMNULUI, pentru că le spusese.

11 Ko ia naʻa nau pehē ai kiate ia, “Ko e hā te mau fai kiate koe, koeʻuhi kae laolao ʻae tahi kiate kitautolu?” He naʻe hou ʻae tahi, pea havili lahi.

Atunci i-au spus: Ce să îţi facem, ca marea să se liniştească faţă de noi? Pentru că marea se înfuria şi era furtunoasă.

12 Pea ne pehē ʻe ia kiate kinautolu, “Mou hiki hake au, pea lī au ki tahi; ko ia ia ʻe laolao ai ʻae tahi kiate kimoutolu: he ʻoku ou ʻilo ko au pe ia kuo hoko ai ʻae fuʻu havili ni kiate kimoutolu.”

Şi el le-a spus: Luaţi-mă şi aruncaţi-mă în mare; astfel marea se va linişti faţă de voi, pentru că ştiu că din cauza mea această mare furtună este asupra voastră.

13 Ka naʻe fekeli mālohi ʻae kau tangata koeʻuhi ke nau lava ki ʻuta: ka naʻe ʻikai te nau faʻa fai: he naʻe hou ʻae tahi, pea havili, pea tokai kiate kinautolu.

Totuşi oamenii au vâslit din greu ca să aducă corabia la uscat, dar nu puteau, pentru că marea se înfuria şi era furtunoasă împotriva lor.

14 Ko ia naʻa nau tangi ai kia Sihova, ʻo pehē, “ʻOku mau kole kiate koe, ʻE Sihova, ʻoku mau kole kiate koe, ke ʻoua naʻa mau mate, koeʻuhi ko e moʻui ʻae tangata ni; pea ʻoua naʻa tuku kiate kimautolu ʻae toto ʻoe taʻehalaia: he ko koe, ʻE Sihova, kuo ke fai ʻe koe ʻa hoʻo faʻiteliha.”

De aceea au strigat către DOMNUL şi au spus: Te implorăm, DOAMNE, te implorăm, nu ne lăsa să pierim din cauza vieţii acestui om şi nu pune asupra noastră sânge nevinovat! Pentru că tu, DOAMNE, ai făcut cum ai dorit.

15 Ko ia ne nau toʻo hake ʻa Siona, pea lī atu ia ki tahi: pea naʻe ngata ai leva ʻae hou ʻae tahi.

Astfel au luat pe Iona şi l-au aruncat în mare, şi furia mării a încetat.

16 Pea ne toki manavahē lahi ʻaupito ʻae kau tangata kia Sihova, pea naʻa nau fai ʻae feilaulau kia Sihova, mo nau fai ʻae ngaahi fuakava.

Atunci oamenii s-au temut de DOMNUL grozav de tare şi au oferit un sacrificiu DOMNULUI şi au făcut promisiuni.

17 Ka ko eni, naʻe teuteu ʻe Sihova ʻae fuʻu ika ke ne folo hifo ʻa Siona. Pea naʻe ʻaho tolu mo pō tolu ʻa Siona ʻi he kete ʻoe ika.

Şi DOMNUL pregătise un peşte mare care să înghită pe Iona. Şi Iona a fost în pântecele peştelui trei zile şi trei nopţi.