Metiu 9
1 Jisu svpw lo aalwk toku okv svparsvlv a rapkur la ninyigv banggubv vngtoku,
Și s-a îmbarcat într-o corabie și a trecut dincolo și a intrat în cetatea sa.
2 hoka nyi megonv digwngnv nyi ako gadw lo karmu tvla nw gvlo joolwk jito. Jisu bunugv kaibv mvngjwng nama kaagv rikula digwngnv nyi anga minto, “Ngo gv kuunyilo nga, ator bvkv! Noogv rimur vdwa mvngnga jipvkunv.”
Și iată, i-au adus un paralitic, zăcând pe un pat; și Isus, văzând credința lor, a spus paraliticului: Îndrăznește, fiule; păcatele tale îți sunt iertate.
3 Vbvrikunamv Pvbv tamsarnv megonv bunu minsunyato, “So nyi si Pwknvyarnvnyi nyarjitaridu!”
Și iată, unii dintre scribi au spus în ei înșiși: Acesta blasfemiază.
4 Jisu chinto bunugv mvngnam a, vkvlvgabv nw minto, “Nonuno ogulvgabv svkvnv alvmanv go mvngdunv?”
Și Isus, cunoscându-le gândurile, a spus: Pentru ce gândiți voi rău în inimile voastre?
5 “Noogv rimur ham mvngnga jipvkunv vla minam mvre, vmalo gudungto okv vnglaku vla minam mvre, ogolo angv minpu yapv?
Fiindcă ce este mai ușor a spune: Păcatele tale îți sunt iertate, sau a spune: Ridică-te și umblă?
6 Nyia Kuunyilo ngv nyiamooku so rimur a mvngnga nvnv doodunv vla ngo nonua kaachin modukubv ritam reku.” Vkvlvgabv nw digwngnv nyi anga minto, “Gudungto, noogv gadw nga naarap tvka okv naambv vngnyikuka!”
Dar ca să știți că Fiul omului are putere pe pământ să ierte păcatele, (atunci i-a spus paraliticului): Ridică-te, ia-ți patul și du-te acasă.
7 Nyi angv gudung toku okv naambv vngtoku.
Și s-a ridicat și s-a dus acasă.
8 Vdwlo nyi vdwv um kaapa tokudw, bunu busu nyatoku, okv Pwknvyarnvnyi hartv nyato hvkvnv jwkrw aya nga nyi vdwlo jilwk jinam lvkwnglo.
Iar mulțimile văzând, s-au minunat și au glorificat pe Dumnezeu, care a dat astfel de putere oamenilor.
9 Jisu ho mooku a vngyu toku, okv ninyigv vngdungrilo, nw lampu naaya nvgo kaapato, aminv Metiu, nw ninyigv opislo dooto. Jisu ninyia minto, “Nga vngming gvlaka.” Metiu gudungdanv ninyia vngming gvtoku.
Și pe când trecea Isus pe acolo, a văzut un om, numit Matei, șezând la recepția vămii și i-a spus: Urmează-mă. Iar el sculându-se, l-a urmat.
10 Vdwlo Jisu Metiu gv naam lo dvnam dvla doorilo, lampu naayanv okv toa kunam nyi achialvgo Jisu gvla ninyigv lvbwlaksu vdwgv dvku tvbul lo aapwng mingvla dvmin gvto.
Și s-a întâmplat că, pe când ședea Isus la masă în casă, iată, mulți vameși și păcătoși au venit și au șezut cu el și cu discipolii lui.
11 Parisis megonv hum kaapato okv ninyigv lvbwlaksu vdwa tvvkato, “Ogulvgabv nonugv Tamsarbo vkvnv nyi vdwa lvkobv dvbam tvngbam dunvdw?”
Și când au văzut fariseii, au spus discipolilor lui: De ce mănâncă Învățătorul vostru cu vameșii și păcătoșii?
12 Jisu tvvpala bunua mirwksito, “Nyi chvrv nvngv daktor dinchi madunv, vbvritola yvvdw lvvma dvnv hv bunu dinchi dunv.
Dar când a auzit Isus, le-a spus: Nu cei sănătoși au nevoie de doctor, ci bolnavii.
13 Darwknv Kitaplo ogu vla minpvdw vngla kaabwk tvka: ‘ngoogv mvngnam v aya kaapa minsunam si, svnwngsvmin erin-peelwknam hum yama.’ Ngo mvngdvnam nyi vdwa gokbv aama, vbvritola toa kunam nyi vdwam yabv.”
Dar mergeți și învățați ce înseamnă: Milă voiesc și nu sacrificiu; fiindcă nu am venit să chem pe cei drepți, ci pe păcătoși la pocăință.
14 Vbvrikunamv Jon baptist gv lvbwlaksu vdwv Jisu gvlo aala tvvkato, “Ogulvgabv ngonu la Parisis vdwv yiknama ridarira gvre, vbvritola noogv lvbwlaksu vdwv lvkoka yiknam go rikw madunv?”
Atunci au venit la el discipolii lui Ioan, spunând: De ce noi și fariseii postim des, dar discipolii tăi nu postesc?
15 Jisu mirwksito, “Nonuno vbv dvmin dunvri nyidalo nyi vdwv mvngrula paapumgvjinvgv lvkobv doodubv? Vbvrirung mare! Vbvritola alu go looreku paapum gvji bonga bunugv loka naaro dukubv, okv vbvrikubolo bunu yiknam a rirap rekunv.
Și Isus le-a răspuns: Pot jeli însoțitorii mirelui cât timp este mirele cu ei? Dar vor veni zilele când mirele va fi luat de la ei și atunci vor posti.
16 “Yvvka jvtvlaklwk ainapin lo anwnvgo hamtak lwknv kaama dunv, ogulvgavbolo anw hamtak lwknam angv takgv la okv jvtvlaklwk ka abuyayabv ungko nga kotv moyare.
Și nimeni nu pune un petic de stofă nouă la o haină veche; fiindcă umplutura ia din haină și ruptura se face mai rea.
17 Okv yvvka anggor ala anw nga anggor ala aku gvnvnv pumchup lo pwlwknv kaama, pwlwk kubolo pumchup v boktakre, okv anggor ala ngv sarlinre, okv pumchup v alvkumare. Vmabvya anggor ala ngvla pumchup v anyiv alvdubv, anggor ala anw nga pumchup anw lo pwlwk yadunv.”
Nici nu pun oamenii vin nou în burdufuri vechi; altfel burdufurile se sparg și vinul se varsă și burdufurile sunt distruse; ci vinul nou îl pun în burdufuri noi și amândouă se păstrează.
18 Vdwlo Jisu vbv mindung rilo, rigvdogvnv Jius nyi ako ninyi gvlo aala, ninyigv kaagialo lvbwng kumpvla, okv minto, “Ngoogv kuunyijar v vjak dadi siyibv; vbvritola no aala noogv laak v lakpv jibolo nw turri kunvpv.”
Pe când le spunea el acestea, iată, a venit un anumit conducător și i s-a închinat, spunând: Fiica mea adineaori a murit; dar vino și pune-ți mâna peste ea și va trăi.
19 Vkvlvgabv Jisu gudungla okv ninyia vngming gvtoku, okv ninyigv lvbwlaksu vdwv ninyia lvkobv vngming gvtato.
Și Isus s-a ridicat și l-a urmat la fel și discipolii lui.
20 Mvvga ako nyingring gola nyingnyi go oyi sarla silvkumanv, Jisu gv adar lo aatoku okv ninyigv vji a mvsit to.
Și iată, o femeie care avea o scurgere de sânge de doisprezece ani, a venit din spate și s-a atins de marginea hainei lui;
21 Hv atubongv minsuto, “Ngo ninyigv vji a mvsit mwngbolo, ngo poyariku.”
Fiindcă spunea în ea însăși: Dacă mă voi atinge doar de haina lui, voi fi sănătoasă.
22 Jisu kaitkarla ninyia kaapato, okv minto, “Ngoogv kuunyijar a mvngrw laka! Noogv mvngjwng ngv nam poya mopvku.
Dar Isus s-a întors și când a văzut-o a spus: Îndrăznește, fiică, credința ta te-a făcut sănătoasă. Și femeia a fost făcută sănătoasă din acea oră.
23 Vbvrikunamv Jisu ho rigvdogvnv nyi agv naam lo vngtoku. Vdwlo nw siku gv siinyimar gv adua okv nyi vdwgv adupvbin a kaiyayabv tvvpa tokudw,
Și când a intrat Isus în casa conducătorului și a văzut pe cei ce cântau din fluier și mulțimea făcând gălăgie,
24 Nw minto, “Nyichar mvnwngngv, agumbv linroto! Vmi nyijar angv simakv—nw yupdung mwngdunv!” Vbvrikunamv bunu mvnwngngv ninyia nyarji nyato.
Le-a spus: Dați-vă la o parte, fiindcă fetița nu este moartă, ci doarme. Iar ei au râs în batjocură de el.
25 Vbvritola baapubv nyi vdwv agum linro sopikda, Jisu nyijar angv gv karchung lo aatoku okv ninyigv laakka gakbwngto, okv nyijar angv gudung toku.
Dar după ce oamenii au fost scoși afară, a intrat și a luat-o de mână și fetița s-a ridicat.
26 Svbvrinam gv yunying ngv ho mooku mvnwng hoka dupwng toku.
Și faima acestui [lucru] s-a răspândit în tot ținutul acela.
27 Jisu ho mooku a vngyu toku, okv nw gv vngdungrilo, nyikchingnv nyi anyigo ninyia vngming gvrapto. Bunu gokto, “Dabid gv Kuunyilo, ngonua aya mvngpa labv!”
Și pe când Isus pleca de acolo, doi orbi l-au urmat strigând și spunând: Fiul lui David, ai milă de noi.
28 Vdwlo Jisu naam agi arwngbv aatokudw, nyikchingnv nyi anyi vka aaming gvto okv bunua tvvkato, “Ngo nonyia mvpu nyure vla, nonyiv mvngjwng dunvri?” “Tamsarbo, vkv!” vla bunyiv mirwkto.
Și după ce a intrat în casă, orbii au venit la el; și Isus le-a spus: Credeți că pot face aceasta? Ei i-au spus: Da, Doamne.
29 Vbvrikunamv Jisu bunugv nyik a mvsit toku okv minto, “Nonyi gv mvngjwngnam lokv vbvrirung jilaka!”—
Atunci le-a atins ochii, spunând: Fie-vă conform credinței voastre.
30 okv bunyi gv nyik v nyiktarla kaapa toku. Jisu bunyia kaagapla minto, “Sum yvvnyika minji mabvka!”
Și le-au fost deschiși ochii; și Isus le-a poruncit cu strictețe, spunând: Vedeți, nimeni să nu știe.
31 Vbvritola bunyiv vnglaku okv Jisu gv lvkwnglo yunying nga, ho mooku mvnwnglo dusik motoku.
Dar după ce au ieșit, au răspândit faima lui în tot ținutul acela.
32 Nyi vdwgv vngyu rikulo, nyi mego uyuvram naanam nyi ako gaam milin nyuma nvgo Jisu gvlo aagv jito.
Pe când ieșeau, iată, au adus la el un om mut, posedat de un drac.
33 Vbvritola uyuvram a chara ronam gula, nyi angv gaam rarap toku, okv nyichar mvnwngngv tvngarvnga nyatoku. Bunu hartvla minto, “Ngonu Israel mooku so vdwloka svkvnvgo kaakw mapvnv!”
Și după ce dracul a fost scos, mutul a vorbit; și mulțimile se minunau, spunând: Niciodată nu s-a văzut așa ceva în Israel.
34 Vbvritola Parisis vdwv minto, “So si uyuvram vdwa rigvdogvnv hvkvgv jwkrw a ninyia jipv nvgo, uyuvram vdwa chara dubv.”
Dar fariseii spuneau: Scoate dracii cu prințul dracilor.
35 Jisu banggu vdwlo okv nampum vdwlo vnggo karto. Nw Jius kumkunaamlo tamsarto, Tvvpunv Yunying nga Karv gv lvkwng nga japgo jito, okv nyi vdwa nvgwngnv achiayakla, lvvma nvnga mvpujito.
Și Isus străbătea toate cetățile și satele, învățând în sinagogile lor și predicând evanghelia împărăției și vindecând fiecare boală și fiecare neputință în popor.
36 Nw nyipam vdwa kaadung dula ninyigv haapok v bunua aya mvngpato. Ogulvgavbolo bunua ridur nvgo kaamabv mvngru nyato, svlar lartwng go kaayanv kaamanv jvbv.
Dar când a văzut mulțimile, i s-a făcut milă de ele, pentru că erau căzute de oboseală și risipite, ca [niște] oi neavând niciun păstor.
37 Vkvlvgabv nw ninyigv lvbwlaksu vdwa minto, “Aam nvvse ngv awgo doodu, vbvritola nvvkum yaji nvngv miang go.
Atunci le-a spus discipolilor săi: Secerișul, într-adevăr, este mare, dar lucrătorii puțini.
38 Rongo atua kumto ho nw aam nvvjinv vngmu gvrila ninyigv aam a nvvkum modukubv.”
Implorați, de aceea, pe Domnul secerișului să trimită lucrători la secerișul lui.
