Metiu 16
1 Parisis megola Sadusis mego bunu Jisu gvlo gwngkup dubv vla aanyato, vkvlvgabv bunu Jisunyi Pwknvyarnv gv kiinam gurung vla kaadubv lamrwpanam go ritokv vla tvvkato.
Fariseii și saducheii au venit și, punându-L la încercare, L-au rugat să le arate un semn din cer.
2 Vbvritola Jisu mirwkto, “Vdwlo doonyi v poklwk tvi kunyi, nonu mindu, ‘Ngonu alvnv doonyi a paato kuji, ogulvgavbolo nyidokolo ngv yalwng dooku.’
Dar el le-a răspuns: “Când se face seară, voi spuneți: “Va fi vreme frumoasă, căci cerul este roșu”.
3 Okv arukamchinyi nonu mindu, ‘Silu nyido hoi jinvgo, ogulvgavbolo nyidokolo ngv yalwng yakia bv ridu.’ Nonu nyidokolo nga kaagvrila minbwk jichodu, vbvritola nonu vdwloka vjakgv lamrwpanam gv lvkwng nga minbwk jinyu ma!
Dimineața: 'Astăzi va fi vreme rea, căci cerul este roșu și amenințător'. Ipocriților! Știți să discerneți aspectul cerului, dar nu puteți discerne semnele vremurilor!
4 Vdwgo alvmabv okv Pwknvyarnv chimanv nyi bv ridu silugv nyi vdw si! Nonu nga lamrwpanam go koodu nvre? Ma! Nonua lamrwpanam go jijinam si Jona gv lamrwpanam rijinam vmwng.” Vkvlvgabv nw bunua kayu pikula vngyu toku.
O generație rea și adulterină caută un semn, dar nu i se va da niciun semn, cu excepția semnului profetului Iona.” I-a lăsat și a plecat.
5 Vdwlo lvbwlaksu vdwv svparsvlv gv takdv gonvlo rapto kudw, bunu vtwng gvse nga mvngpa mato.
Ucenicii au ajuns de partea cealaltă și au uitat să ia pâine.
6 Jisu bunua minto, “Hinsu laka; Parisis gvla Sadusis gv vpap am hima kaaya sulaka.”
Isus le-a zis: “Luați aminte și feriți-vă de drojdia fariseilor și a saducheilor.”
7 Bunu bunugv aralo raami surap nyato, “Ngonu vtwng gvmanam lvkwngbv nw vbv mindu.”
Și se gândeau între ei, zicând: “Nu am adus pâine.”
8 Jisu chinto bunu ogugo minpvdw, vkvlvgabv nw bunua tvvkato, “Nonu vtwng gvmanam lvkwngbv ogubv raami sikwng dunv? Nonunogv mvngjwng ngv achok gomwng!
Isus, văzând aceasta, a zis: “De ce vă certați între voi, oameni cu puțină credință, pentru că n-ați adus pâine?
9 Nonuno vjvlodvbv chima dunvre? Nonu ngoogv vtwng tangu ham nyi hejar angu lvgabv pintung piyung nama mvngpama ai? Paapi hvkamgo nonu darbingpvnv?
Încă nu vă dați seama și nu vă amintiți de cele cinci pâini pentru cele cinci mii și de câte coșuri ați luat,
10 Okv nyi hejar api gv lvgabv vtwng takkanw gv lvkwng ngv oguv? Paapi hvkamgo nonuno darbingpvnv?
sau de cele șapte pâini pentru cele patru mii și de câte coșuri ați luat?
11 Ngoogv vtwng gv lvkwng nga nonua gaam raami suma nama nonugv chima namv hv ogubv ripvnv? Hima kaaya sulaka Parisis gvla Sadusis gv vpap ham!”
Cum se face că nu vă dați seama că nu v-am vorbit despre pâini? Ci feriți-vă de drojdia fariseilor și a saducheilor.”
12 Vbvrikunamv lvbwlaksu vdwv Jisu bunua, Parisis gvla Sadusis gv vtwng lo lwknam vpap ham hima sulakv vla gamrw kumanyi, vbvritola bunugv tamsar nama mindukunvnyi vla chintoku.
Atunci au înțeles că nu le spusese să se ferească de drojdia pâinii, ci de învățătura fariseilor și a saducheilor.
13 Jisu Pilippi gv Sijari banggu gv nvchi mooku lo vngtoku, hoka nw ninyigv lvbwlaksu vdwa tvvkato, “Nyia Kuunyilo nga, nyi vdwv yvv vla minya do?”
Când a ajuns Isus în părțile Cezareei lui Filipi, a întrebat pe ucenicii Săi, zicând: “Cine zic oamenii că sunt Eu, Fiul Omului?”
14 “Nyi megonv Jon Baptist kv vla minya do,” vla bunu mirwkto. “Kvvbiv Elija kv, okv kvgonv Jeremia kv vmalo kvvbi nyijwk go vla minya do.”
Ei au zis: “Unii zic Ioan Botezătorul, alții Ilie, iar alții Ieremia sau unul din profeți.”
15 Nw bunua tvvkato, “Nonu gvbv oguv? Okv nonu ngam yvv vla mindunv?”
El le-a zis: “Dar voi cine ziceți că sunt Eu?”
16 Saimon Pitar mirwksito, “No Kristo, turla doobwngnv Pwknvyarnv gv Kuunyilo ngv.”
Simon Petru a răspuns: “Tu ești Hristosul, Fiul lui Dumnezeu cel viu.”
17 Jisu mirwkto, “Jon gv kuunyilo Saimon, no alvrungnv go! no gvlo so gv jvjv si nyi gvlokv aama, vbvritola naam sum ngoogv Abu nyido tolo doonv ngv jipv.
Isus i-a răspuns: “Binecuvântat ești tu, Simon Bar Iona, căci nu carnea și sângele ți-au descoperit acest lucru, ci Tatăl Meu care este în ceruri.
18 Okv Pitar, vkvlvgabv ngo naam mindunv: No vlwng go, okv so gv vlwng aolo ngo, ngoogv Gvrja nga mvlwkre, okv sinam ngenam v sum vdwloka rigumriya yala mare. (Hadēs g86)
Îți spun și Eu îți spun că tu ești Petru și pe această piatră voi zidi Adunarea Mea și porțile Hadesului nu o vor birui. (Hadēs g86)
19 Ngo naam Nyidomooku Karv gv chabi nga jidunv; noogv nyiamooku so maakv vnam a nyido mooku tolo maakv vreku, okv no ogugo nyiamooku so umkv vnam a nyido mooku toloka umkv vreku.”
Îți voi da cheile Împărăției Cerurilor și tot ce vei lega pe pământ va fi fost legat în ceruri; și tot ce vei elibera pe pământ va fi fost eliberat în ceruri.”
20 Vbvrikunamv Jisu ninyigv lvbwlaksu vdwa mintoku nw Kristo kv vla yvvnyika minji mabvka.
Apoi le-a poruncit discipolilor să nu spună nimănui că El este Isus Hristosul.
21 Ho gv alu lokv Jisu ninyigv lvbwlaksu vdwa mindamirala minpa jirap toku, “Ngo Jerusalem bv vngrungre okv nyigagaatv, nyibu butvnv, okv Pvbv tamsarnv vdw gvlokv hinching chingnam ma paarungre. Nga mvki nyareku, vbvritola alu loom kochinglo ngo turkur reku.”
Din clipa aceea, Isus a început să le arate ucenicilor Săi că trebuie să meargă la Ierusalim, să sufere multe de la bătrâni, de la preoții cei mai de seamă și de la cărturari, să fie omorât și a treia zi să învie.
22 Pitar ninyia sesum laila yamla minto, “Ahtu, Pwknvyarnv sum noogv lokv adu motoka, no gvlo si vdwloka rimare!”
Petru, luându-l deoparte, a început să-L certe, zicând: “Departe de Tine, Doamne! Nu ți se va face niciodată așa ceva”.
23 Jisu dakkur dakrwk dukula Pitarnyi minto, “Uyu no, ngo gvlokv vngroto! No ngoogv lamtvlo atup asi yanv gubv rido, ogulvgavbolo no gv svbv mvngnam si Pwknvyarnv gvlokv aama vbvritola nyi gvlokv aanv go.”
Dar El, întorcându-se, a zis lui Petru: “Satana, treci înapoia mea! Ești o piatră de poticnire pentru mine, pentru că nu te gândești la lucrurile lui Dumnezeu, ci la cele ale oamenilor.”
24 Vbvrikunamv Jisu ninyigv lvbwlaksu vdwa mintoku, “Yvvdw nga lvkobv vngming gvso mvngnv ngv, hv atubongv mvngnga sirung laka, ninyigv rvngko nga bagtola, nga vngming gvlaka.
Atunci Isus a zis ucenicilor Săi: “Dacă voiește cineva să vină după Mine, să se lepede de sine, să-și ia crucea și să Mă urmeze.
25 Yvvdw atubogv singdung lvgabv mvngdunv, hv ngooriku; vbvritola yvvdw ngoogv lvgabv ninyigv singdung nga ngoomu dunv hv singnam ma paaya reku.
Căci oricine vrea să-și salveze viața o va pierde, iar oricine își va pierde viața pentru Mine o va găsi.
26 Nyi gunv nyiamooku mvnwngnga paalv yagvre vbvritola nw atubogv yajiyalua ngoomu bolo, hv ogugo paabin yapv? Hvbv ma! Nw vdwloka ninyigv turnamam paakor kunam lvgabv oguguka nw jinyu kumare.
Căci ce-i va folosi cuiva dacă va câștiga toată lumea și-și va pierde viața? Sau ce va da un om în schimbul vieții sale?
27 Nyia Kuunyilo ngv ninyigv Abu gv jwkrw lokv nyidogindung nga lvkobv aagvla aareku, okv vbvrikunamv nw akin-akin a kaigo ripvdw ma miang go ripvdw hum kaala amina jireku.
Căci Fiul Omului va veni în slava Tatălui Său cu îngerii Săi și atunci va da fiecăruia după faptele sale.
28 Ngo nonua jvjvbv mindunv ho-hoka mego si doopv bunu Nyia Kuunyilo gv Dvbv bv rila aanama kaama dvdvlo simare.”
Adevărat vă spun că sunt unii care stau aici și care nu vor gusta nicidecum moartea până când nu vor vedea pe Fiul Omului venind în Împărăția Sa.”
