Jon 4
1 Parisi vdwv Jisu Jonnyi kaiyabv nyi naalwkla okv baptist jidu vla tvvpato.
Când a aflat Domnul că fariseii au auzit că Isus face și botează mai mulți ucenici decât Ioan
2 Minje jvbolo Jisu atuv yvvnyika baptisma jimato; ninyigv lvbwlaksu vdwv mvngchik jito.
(deși nu Isus însuși boteza, ci ucenicii lui),
3 Vkvlvgabv vdwlo Jisu ogugo minpvdw tvvtoku, hv Judia nga vngyula okv Galili bv vngkur toku;
a părăsit Iudeea și s-a dus în Galileea.
4 ninyigv vngku lamtv ngv Samaria bv vngpitla vngdubv rito.
Trebuia să treacă prin Samaria.
5 Samaria lo Sikar vnam banggu lo hv aalwk toku, ho Jakop gv ninyigv kuu Josepnyi jinam rongo lokv adu mato.
Și a ajuns la o cetate din Samaria, numită Sihar, lângă parcela de pământ pe care Iacov o dăduse fiului său Iosif.
6 Jakop gv isikua ngv hoka dooto, okv Jisu, moing vngkunamv anyu kuma toku, isi kua hoka dootungla doonu toku. Vbvrire hoka alu lopo bv rito.
Acolo se afla fântâna lui Iacov. Isus, deci, fiind obosit de drum, s-a așezat lângă fântână. Era pe la ceasul al șaselea.
7 Samaritan nyimv gonv isi mego tokdubv hoka aato, okv Jisu ninyia minto, “Nga isi tvngse go jilabv,”
O femeie din Samaria a venit să scoată apă. Isus i-a zis: “Dă-mi să beau”.
8 Ninyigv lvbwlaksu vdwv dvnam rvvbv banggu lo vngyu roto.
Căci ucenicii Săi plecaseră în cetate să cumpere mâncare.
9 Nyimv angv mirwksito, “No Jiu go, okv ngo Samaritan nyimv go—vkvlvgabv no oguaingbv nga tvngnamgu koodunv?” (Samaritan vdwgv dvnv tvngnvnv koobu okv bati vdwa Jius vdwv dvnv tvngnv madunv.)
Atunci femeia samariteancă i-a zis: “Cum se face că Tu, care ești iudeu, ceri de la mine, o samariteancă, să beau ceva?” (Căci iudeii nu au de-a face cu samaritenii).
10 Jisu mirwksito, “No Pwknvyarnv gv jinam a okv nam isi tvngse go koodudw ninyia chinv guilo, no ninyia koya dvnvpv, okv hv nam turgvnv isi a jiri nvpv.”
Isus i-a răspuns: “Dacă ai fi cunoscut darul lui Dumnezeu și cine este Cel ce-ți zice: “Dă-Mi să beau”, L-ai fi rugat și El ți-ar fi dat apă vie.”
11 Nyimv angv minto, “Tamsarnv, no isi toknvnv bvngma, okv isi kua ngv arwng chekwng do. Ogolo no turnvnv isi a paala dubv?
Femeia i-a zis: “Domnule, nu ai cu ce să scoți apă, și fântâna este adâncă. Atunci de unde iei apa aceea vie?
12 Si ngonugv abuapa Jakob gv ngonua isi kua jinammv; ninyi okv ninyigv kuunyilo, okv ninyigv sonam svnwngsvmin mvnwngngv soka tvngnya pvnv. No atuv Jakobnyi kaiyanv gubv minsu dunvre?”
Ești tu mai mare decât tatăl nostru Iacov, care ne-a dat fântâna și a băut el însuși din ea, la fel ca și copiii și vitele lui?”
13 Jisu mirwksito, “Yvvdw so gv isi a tvngdunv hv tvngnwng nwngkor reku,
Isus i-a răspuns: “Oricine va bea din apa aceasta va înseta iarăși;
15 Nyimv angv ninyia minto, “Tamsarnv, ho isia ngam jilabvkv! vbvrikubolo ngo vdwloka tvngnwng mvngkor kuma dukubv, okv soka isi tokbv aakwng kuma dukubv.”
Femeia I-a zis: “Dă-mi, Doamne, apa aceasta, ca să nu-mi fie sete și să nu vin până aici ca să beau.”
16 Jisu ninyia minto, “No vngyila no gv nyilua gokte kuka, okv aakur lakuka.”
Isus i-a zis: “Du-te, cheamă pe bărbatul tău și vino aici.”
17 Hv mirwkto, “Ngo nyilu guka kaama.” Jisu mirwk sutoku, “Noogv ngo nyilu kaama vla minam v no jvjvbv mirungdo.
Femeia a răspuns: “Nu am bărbat.” Isus i-a zis: “Bine ai zis: “Nu am bărbat”,
18 No nyi angu go nyilubv mvtoku, okv noogv vjak lvkobv doogvnam nyi angvka noogv nyilu jvjvma. No nga jvjvbv minpa gvibv.”
căci ai avut cinci soți; și cel pe care-l ai acum nu este bărbatul tău. Aceasta ai spus-o cu adevărat”.
19 Nyimv angv minto, “Tamsarnv, ngo kaanam v no nyijwk go,”
Femeia i-a zis: “Domnule, văd că ești prooroc.
20 “Ngoogv Samaritan abuapa vdwv Pwknvyarnvnyi so moodw so kumtojotoku, vbvritola nonu Jius vdwv Jerusalem v ngonugv Pwknvyarnvnyi kumjijojiku mooku v vla mindo.”
Părinții noștri s-au închinat în muntele acesta, iar voi, iudeii, spuneți că în Ierusalim este locul unde trebuie să se închine oamenii.”
21 Jisu ninyia minto, “Nyimv, nga mvngjwng tvka, vkvnv aluv aariku nyi vdwv Abunyi so moodw sokaka kumnyajonya kumare vmalo Jerusalem loka kumnyajonya kumare.
Isus i-a zis: “Femeie, crede-mă, vine ceasul când nici în muntele acesta, nici în Ierusalim nu vă veți închina Tatălui.
22 Nonu Samaritan vdwv jvjv rungbv chima nonu yvvnyi kumdujodu nvdw; vbvritola ngonu Jius vdwv chindu ngonu yvvnyi kumdujodu nvdw, ogulvgavbolo so si Jius lokv ringlinbaalin v aadu.
Voi vă închinați la ceea ce nu cunoașteți. Noi ne închinăm la ceea ce cunoaștem, căci mântuirea vine de la iudei.
23 Vbvritola aluv aariku okv vjak si doopv, Pwknvyarnv gv Dow gv jwkrw lokv nyi vdwv Abunyi jvjvbv kumlajola, ninyigv mvnglwk kaalwkbv kumrejoreku.
Dar vine ceasul, și acum este, când adevărații închinători se vor închina Tatălui în duh și în adevăr, pentru că Tatăl caută astfel de închinători pentru a fi închinătorii Lui.
24 Pwknvyarnv Dowbv ridunv, okv yvv ninyia kumdujodunv hv jvjv rungbv okv dow bv kumlajola rirung sego.”
Dumnezeu este duh, iar cei care i se închină trebuie să se închine în duh și în adevăr.”
25 Nyimv angv ninyia minto, “Ngo chindu Kristo aariku, okv vdwlo hv aarikudw, hv ogumvnwng nga ngonua minbwk jireku.”
Femeia I-a zis: “Știu că vine Mesia, Cel ce se numește Hristos. Când va veni, ne va spune toate lucrurile.”
26 Jisu mirwk sutoku, “Hv dv ngo mabv, nam lvkobv raamisidunv.”
Isus i-a zis: “Eu sunt Cel ce vorbește cu tine.”
27 Vbvrire hoka Jisu gv lvbwlaksu vdwv aakur toku, okv bunu ninyia nyimv gonyi raami sudubv kaala kairungbv lamrwpanya toku. Vbvritola bunugv lokv yvvka nyimv anga “No ogugo mvngdu?” Vla minv kaamato, vmalo Jisu nyika “No ogubv nyimv anga raami sudunv?” vla tvvka nvgoka kaamato.
În clipa aceea au venit ucenicii Lui. Ei s-au mirat că vorbea cu o femeie; dar nimeni nu i-a întrebat: “Ce cauți?” sau “De ce vorbești cu ea?”.
28 Vbvrikunamv nyimv angv isi pvchwng nga kayupila, banggubv vngkur toku, okv hoka nyi vdwa mintoku,
Femeia a lăsat vasul cu apă, s-a dus în cetate și a spus oamenilor:
29 “Aato okv nyi anga kaakwto ngoogv ogugo rikunam mvnwngnga minpa nvgo. Kristo vnammv v bri?”
“Veniți să vedeți un om care mi-a spus tot ce am făcut. Poate fi acesta Hristosul?”
30 Vkvlvgabv bunu banggu a kayupila okv Jisu gvlo vngtoku.
Ei au ieșit din cetate și veneau la el.
31 Vbvridung rilo lvbwlaksu vdwv Jisunyi dinchi rungbv minto, “Tamsarnv, dvnam go dvlakv!”
Între timp, ucenicii îl îndemnau, zicând: “Rabi, mănâncă.”
32 Vbvritola hv mirwkto, “Ngoogvlo nonugv chimanam dvnam v doodu.”
Dar El le-a zis: “Am de mâncat o mâncare de care voi nu știți.”
33 Vkvlvgabv lvbwlaksu vdwv bunugv aralo tvka minsunyato “Nyi gunv ninyia dvnamgu bvnglwk jipv nvgu bri?”
Și ucenicii ziceau unul către altul: “I-a adus cineva ceva de mâncare?”
34 Jisu bunua minto, “Ngoogv dvnam hv Pwknvyarnv gv mvngkubv rinam angv nw ngam vngmunv okv ngo ninyigv rimidubv jinam ha rirungre.
Isus le-a zis: “Hrana Mea este să fac voia Celui ce M-a trimis și să împlinesc lucrarea Lui.
35 Nonu mimbwng namgo doodu, ‘Poolu pwpi go doodvdu aam nvdwv’vla. Vbvritola ngo nonua mindunv, rongo nga alvbv kaatoka; rongo gv aam hv nginduku okv nvvdubv riduku!
Nu spuneți voi: “Mai sunt încă patru luni până la seceriș?”? Iată, vă spun: ridicați-vă ochii și priviți câmpurile, că ele sunt deja albe pentru seceriș.
36 Yvvnyiv aam nvvpvdw nvvjo nga paadu okv turbwng gvnv dubv nvvchingla vvpvdu, ho hv lvvlwk nvla nvvchingnv lvkobv himpu pubam dubv vla. (aiōnios g166)
Cel care seceră primește plata și culege roade pentru viața veșnică, pentru ca atât cel care seamănă, cât și cel care seceră să se bucure împreună. (aiōnios g166)
37 ‘Nyi akonv lvvriare nyi akonv nvvching riare’ vnam si jvjv rungdo.
Căci în aceasta este adevărată zicala: “Unul seamănă, iar altul culege”.
38 Ngo nonugv rongo nyingma kolo nonua aam nvdubv vngmuto; kvvbi vdwv hoka nyingdu okv nonuno boksi paayadu.”
Eu v-am trimis să secerați ceea ce nu ați muncit. Alții au muncit, iar tu ai intrat în munca lor.”
39 Achialvnv Samaritan nyi vdwv Jisu nyi mvngjwng toku ogulvgavbolo nyimv angv minto, “Ngoogv ogumvnwng riku nama hv ngam minpa toku.”
Mulți samariteni din cetatea aceea au crezut în El, din pricina cuvântului femeii care mărturisea: “El mi-a spus tot ce am făcut.”
40 Vkvlvgabv vdwlo Samaritan vdwv hv golo aatokudw bunu ninyia dinchi rungbv minto bunua lvkobv dooming gvdubv, okv Jisu hoka alu lonyi go dootoku.
Când au venit la el, samaritenii l-au rugat să rămână cu ei. El a rămas acolo două zile.
41 Achialv nyi go ninyia mvngjwng toku ninyigv doin a tvgvrila.
Mulți alții au crezut datorită cuvântului lui.
42 Okv bunu nyimv anga mintoku, “Ngonu vjak mvngjwng dukunv, noogv minam lokvma, ngonu atuv ninyi gvlo tvvnam lokv okv ngonu chinduku jvjvbv hv nyiamooku gv Ringnvbaanv gorung.”
Ei i-au spus femeii: “Acum credem, nu din cauza vorbelor tale, ci pentru că am auzit cu ochii noștri și știm că acesta este cu adevărat Hristosul, Mântuitorul lumii.”
43 Hoka alu lonyi go dooro kochingbv, Jisu vngraplaku okv Galili bv vngtoku.
După cele două zile, a ieșit de acolo și s-a dus în Galileea.
44 Hv atubongv minsuto, “Nyijwk ka atubogv mooku lo mvngdv madunv.”
Căci Isus însuși a mărturisit că un profet nu are onoare în țara sa.
45 Vdwlo hv Galili lo vngchi tokudw, nyi vdwv ninyia alvrungbv aamu toku, ogulvgavbolo bunu Jerusalem lo vngbo pumja hoka vngtoku okv ho pumja hoka bunu ninyigv rinam mvnwngnga kaatoku.
Când a ajuns în Galileea, galileenii L-au primit, după ce au văzut tot ce făcuse la Ierusalim la sărbătoare, căci și ei mergeau la sărbătoare.
46 Vbvrikunamv Jisu Galili gv Kana nampum lo vngkur toku, ninyigv isi ha anggor ala bv mvku hoka. Sorkari nyigam go hoka dooto ninyigv kuunyilo ngv Kaparnaum lo lvvma toku.
Isus a venit deci din nou la Cana Galileii, unde a transformat apa în vin. Era un nobil al cărui fiu era bolnav la Capernaum.
47 Vdwlo hv Jisu Judia lokv Galili lo aapv vla tvvpa pvkudw, hv Jisu gvlo aala okv ninyia tvvkato Kaparnaum bv vngla ninyigv kuunyilo sida svngv bv rinv nga mvpu jilabv vla dinchi rungbv minto.
Când a auzit că Isus a ieșit din Iudeea în Galileea, s-a dus la el și l-a rugat să se coboare și să-i vindece fiul, căci era la un pas de moarte.
48 Jisu ninyia minto, “Nonu, yvvka mvngjwng mare vdwlo nonu kaasartabo okv lamrwpanam go kaama dvdvlo.”
Isus i-a zis: “Dacă nu vei vedea semne și minuni, nu vei crede nicidecum”.
49 Nyigam angv mirwkto, “Tamsarnv, nga lvkobv vngming gvcholabv ngoogv kuunyilo ngv sitv madvlo.”
Și nobilul i-a zis: “Domnule, coboară-te, până nu moare copilul meu.”
50 Jisu ninyia minto, “Vngnyila, no gv kuunyilo ngv turriku!” Nyi angv Jisu gv minam a mvngjwngto okv vngtoku.
Isus i-a zis: “Du-te și mergi. Fiul tău trăiește”. Omul a crezut cuvântul pe care i-l spusese Isus și a plecat.
51 Ninyigv nampum lamtv hoka ninyigv pakbu vdwv ninyia kaarwksula yunying nga gvjito, “No gv kuunyilo ngv turduku!”
Pe când cobora, l-au întâlnit slujitorii lui și i-au raportat: “Fiul tău trăiește!”
52 Hv bunua tvvkato vdwlola ninyigv kuunyilo ngv alvyakunamv, okv bunu mirwkto, “Doonyi hv chaanyala tabv rilo tamiramhv ninyia liu toku.”
Și i-a întrebat pe ei la ce oră a început să se facă bine. Ei i-au spus deci: “Ieri, în ceasul al șaptelea, febra l-a lăsat.”
53 Vbvrikunamv abu angv mvngpa toku, ho dw lo Jisu gv ninyia “No gv kuunyilo ngv turriku,” vla mindwbv ritoku. Vkvlvgabv hv la okv ninyigv nyimv kuu vdwv mvngjwng nyatoku.
Astfel, tatăl a știut că a fost în ceasul acela în care Isus i-a spus: “Fiul tău trăiește.” El a crezut, ca și toată casa lui.
54 Judia lokv Galili bv aaro kochingbv si Jisu lvnyi naabv lamrwpadubv rila kaatam namv.
Acesta este iarăși al doilea semn pe care l-a făcut Isus, după ce a ieșit din Iudeea în Galileea.
