< Mga Awit 130 >
1 Mula sa mga kalaliman ay dumaing ako sa iyo, Oh Panginoon.
O cântare a treptelor, a lui David. Din adâncuri am strigat către tine, DOAMNE.
2 Panginoon, dinggin mo ang aking tinig: pakinggan ng iyong mga pakinig ang tinig ng aking mga pamanhik.
Doamne, dă ascultare vocii mele; urechile tale să fie atente la vocea cererilor mele.
3 Kung ikaw, Panginoon, magtatanda ng mga kasamaan, Oh Panginoon, sinong tatayo?
Dacă tu, DOAMNE, ai însemna nelegiuirile, Doamne, cine ar sta în picioare?
4 Nguni't may kapatawarang taglay ka, upang ikaw ay katakutan.
Dar la tine este iertare, ca să fii de temut.
5 Aking hinihintay ang Panginoon, hinihintay ng aking kaluluwa, at sa kaniyang salita ay umaasa ako.
Eu aștept pe DOMNUL, sufletul meu așteaptă și eu sper în cuvântul lui.
6 Hinihintay ng aking kaluluwa ang Panginoon, ng higit kay sa paghihintay ng bantay sa umaga; Oo, higit kay sa bantay sa umaga.
Sufletul meu așteaptă pe Domnul mai mult decât străjerii venirea dimineții, da, decât străjerii venirea dimineții.
7 Oh Israel, umasa ka sa Panginoon; sapagka't sa Panginoon ay may kagandahang-loob.
Să spere Israel în DOMNUL, căci la DOMNUL este milă și la el este multă răscumpărare.
8 At kaniyang tutubusin ang Israel sa lahat niyang kasamaan.
Și va răscumpăra pe Israel din toate nelegiuirile lui.