Psaltaren 147
1 Halleluja! Ja, det är gott att lovsjunga vår Gud, ja, det är ljuvligt; lovsång höves oss.
Lăudați pe DOMNUL, pentru că este bine a cânta laude Dumnezeului nostru, pentru că este plăcut; și lauda este cuvenită.
2 HERREN är den som bygger upp Jerusalem, Israels fördrivna samlar han tillhopa.
DOMNUL zidește Ierusalimul, adună pe proscrișii lui Israel.
3 Han helar dem som hava förkrossade hjärtan, och deras sår förbinder han.
El vindecă pe cei cu inima frântă și le leagă rănile.
4 Han bestämmer stjärnornas mängd, han nämner dem alla vid namn.
El socotește numărul stelelor, el le cheamă pe toate pe numele lor.
5 Vår Herre är stor och väldig i kraft, hans förstånd har ingen gräns.
Mare este Domnul nostru și mare în putere, înțelegerea lui este infinită.
6 HERREN uppehåller de ödmjuka, men de ogudaktiga slår han till jorden.
DOMNUL înalță pe cei umili, el aruncă pe cei stricați la pământ.
7 Höjen sång till HERREN med tacksägelse, lovsjungen vår Gud till harpa,
Cântați DOMNULUI cu mulțumire; cântați laudă pe harpă, Dumnezeului nostru,
8 honom som betäcker himmelen med moln, honom som bereder regn åt jorden, honom som låter gräs skjuta upp på bergen,
Care acoperă cerul cu nori, care pregătește ploaie pentru pământ, care face să crească iarbă pe munți.
9 honom som giver föda åt djuren, åt korpens ungar som ropa.
Dă vitei mâncarea ei și corbilor tineri care strigă.
10 Han har icke sin lust i hästens styrka, hans behag står ej till mannens snabbhet.
El nu găsește plăcere în tăria calului, el nu are plăcere în picioarele unui om.
11 HERRENS behag står till dem som frukta honom, till dem som hoppas på hans nåd.
DOMNUL își găsește plăcerea în cei ce se tem de el, în cei ce speră în mila lui.
12 Jerusalem, prisa HERREN; Sion, lova din Gud.
Laudă pe DOMNUL, Ierusalime; laudă pe Dumnezeul tău, Sioane.
13 Ty han har gjort bommarna för dina portar fasta; han har välsignat dina barn i dig.
Căci el a întărit zăvoarele porților tale; el a binecuvântat pe copiii tăi în mijlocul tău.
14 Han skaffar dina gränser frid, han mättar dig med bästa vete.
El dă pace între granițele tale și te satură cu grăsimea grâului.
15 Han låter sitt tal gå ut till jorden, hans ord löper åstad med hast.
El trimite porunca lui pe pământ, cuvântul lui aleargă foarte repede.
16 Han låter snö falla såsom ull, rimfrost strör han ut såsom aska.
El dă zăpadă ca lâna, el împrăștie bruma ca cenușa.
17 Han kastar sitt hagel såsom smulor; vem kan bestå för hans frost?
El își aruncă gheața ca îmbucături, cine poate sta înaintea frigului său?
18 Åter sänder han sitt ord, då smälter det frusna; sin vind låter han blåsa, då strömmar vatten.
El trimite cuvântul său și le topește, el face ca vânturile sale să sufle și apele curg.
19 Han har förkunnat för Jakob sitt ord, för Israel sina stadgar och rätter.
El arată cuvântul său lui Iacob, statutele sale și judecățile sale lui Israel.
20 Så har han icke gjort för något hednafolk; och hans rätter, dem känna de icke. Halleluja!
El nu s-a purtat astfel cu nicio națiune; iar judecățile sale, ei nu le-au cunoscut. Lăudați pe DOMNUL.
