< Ordspråksboken 14 >
1 Genom visa kvinnor varder huset uppbyggt, men oförnuft river ned det med egna händer.
Fiecare femeie înțeleaptă își zidește casa, dar nechibzuita o dărâmă cu mâinile ei.
2 Den som fruktar HERREN, han vandrar i redlighet, men den som föraktar honom, han går krokiga vägar.
Cel ce umblă în integritatea lui se teme de DOMNUL, dar cel ce este pervers în căile sale îl disprețuiește.
3 I den oförnuftiges mun är ett gissel för hans högmod, men de visa bevaras genom sina läppar.
În gura celui nebun este un toiag al mândriei, dar buzele celor înțelepți îi vor păstra.
4 Där inga dragare finnas, där förbliver krubban tom, men riklig vinning får man genom oxars kraft.
Unde nu sunt boi, ieslea este curată; dar mult câștig este prin tăria boului.
5 Ett sannfärdigt vittne ljuger icke, men ett falskt vittne främjar lögn.
Un martor credincios nu minte, dar un martor fals vântură minciuni.
6 Bespottaren söker vishet och finner ingen, men för den förståndige är kunskap lätt.
Un batjocoritor caută înțelepciunea și nu o găsește, dar cunoașterea este ușoară pentru cel ce înțelege.
7 Gå bort ifrån den man som är dåraktig; aldrig fann du på hans läppar något förstånd.
Pleacă din prezența unui om prost, când nu găsești în el buzele cunoașterii.
8 Det är den klokes vishet, att han aktar på sin väg, men det är dårars oförnuft, att de öva svek.
Înțelepciunea celui chibzuit este să cunoască propria sa cale, dar nechibzuința proștilor este înșelăciune.
9 De oförnuftiga bespottas av sitt eget skuldoffer, men bland de redliga råder gott behag.
Nebunii iau în râs păcatul, dar printre drepți este favoare.
10 Hjärtat känner självt bäst sin egen sorg, ej heller kan en främmande intränga i dess glädje.
Inima își cunoaște propria ei amărăciune, și un străin nu se amestecă în bucuria ei.
11 De ogudaktigas hus förödes, men de rättsinnigas hydda blomstrar.
Casa celor stricați va fi dărâmată, dar tabernacolul celor integri va înflori.
12 Mången håller sin väg för den i rätta, men på sistone leder den dock till döden.
Este o cale care i se pare dreaptă unui om, dar sfârșitul ei sunt căile morții.
13 Mitt under löjet kan hjärtat sörja, och slutet på glädjen bliver bedrövelse.
Chiar în râs inima este plină de durere, și sfârșitul acelei veselii este întristare.
14 Av sina gärningars frukt varder den avfällige mättad, och den gode bliver upphöjd över honom.
Cel care decade în inimă va fi umplut cu propriile sale căi, și un om bun va fi umplut din el însuși.
15 Den fåkunnige tror vart ord, men den kloke aktar på sina steg.
Cel simplu crede fiecare cuvânt, dar omul chibzuit se uită bine la umblarea lui.
16 Den vise tager sig till vara och flyr det onda, men dåren är övermodig och sorglös.
Un om înțelept se teme și se depărtează de rău, dar prostul se înfurie și este încrezător.
17 Den som är snar till vrede gör vad oförnuftigt är, och en ränkfull man bliver hatad.
Cel care repede se mânie lucrează nechibzuit, și un bărbat al planurilor stricate este urât de alții.
18 De fåkunniga hava fått oförnuft till sin arvedel, men de kloka bliva krönta med kunskap.
Cei simpli moștenesc nechibzuință, dar cei chibzuiți sunt încoronați cu cunoaștere.
19 De onda måste falla ned inför de goda, och de ogudaktiga vid den rättfärdiges portar.
Cei răi se apleacă în fața celor buni, și cei stricați la porțile celui drept.
20 Jämväl av sina närmaste är den fattige hatad, men den rike har många vänner.
Cel sărac este urât chiar de aproapele său, dar cel bogat are mulți prieteni.
21 Den som visar förakt för sin nästa, han begår synd, men säll är den som förbarmar sig över de betryckta.
Cel ce disprețuiește pe aproapele său păcătuiește, dar cel ce are milă de săraci, fericit este.
22 De som bringa ont å bane skola förvisso fara vilse, men barmhärtighet och trofasthet röna de som bringa gott å bane.
Nu rătăcesc cei ce plănuiesc răul? Dar milă și adevăr vor fi cu cei ce plănuiesc binele.
23 Av all möda kommer någon vinning, men tomt tal är ren förlust.
În toată munca este câștig, dar vorbăria buzelor duce numai la lipsă.
24 De visas rikedom är för dem en krona men dårarnas oförnuft förbliver oförnuft.
Coroana celor înțelepți este bogăția lor, dar nechibzuința proștilor este nechibzuință.
25 Ett sannfärdigt vittne räddar liv, men den som främjar lögn, han är full av svek.
Un martor adevărat eliberează suflete, dar un martor înșelător vântură minciuni.
26 Den som fruktar HERREN har ett tryggt fäste, och hans barn få där en tillflykt.
În teama de DOMNUL este încredere puternică, și copiii lui vor avea un loc de scăpare.
27 I HERRENS fruktan är en livets källa genom dem undviker man dödens snaror
Teama de DOMNUL este un izvor de viață, ca să depărteze de capcanele morții.
28 Att hava många undersåtar är en konungs härlighet, men brist på folk är en furstes olycka.
În mulțimea poporului stă onoarea împăratului, dar în lipsa poporului este nimicirea prințului.
29 Den som är tålmodig visar gott förstånd, men den som är snar till vrede går långt i oförnuft.
Cel încet la furie este omul unei mari înțelegeri, dar cel al unui duh nerăbdător înalță nechibzuință.
30 Ett saktmodigt hjärta är kroppens liv, men bittert sinne är röta i benen.
O inimă sănătoasă este viața cărnii, dar invidia este putregaiul oaselor.
31 Den som förtrycker den arme smädar hans skapare, men den som förbarmar sig över de fattiga, han ärar honom.
Cel ce oprimă pe sărac ocărește pe Făcătorul său, dar cel ce îl onorează are milă de sărac.
32 Genom sin ondska kommer de ogudaktige på fall, men den rättfärdige är frimodig in i döden.
Cel stricat este alungat în stricăciunea lui, dar cel drept are speranță în moartea sa.
33 I den förståndiges hjärta bor visheten, och i dårarnas krets gör hon sig kunnig.
Înțelepciunea se odihnește în inima celui ce are înțelegere, dar ce este în mijlocul proștilor este făcut cunoscut.
34 Rättfärdighet upphöjer ett folk men synd är folkens vanära.
Dreptatea înalță o națiune, dar păcatul este ocară pentru orice popor.
35 En förståndig tjänare behaga konungen väl, men över en vanartig skall han vrede komma.
Favoarea împăratului este îndreptată spre un servitor înțelept, dar furia lui este împotriva celui ce aduce rușinea.