Job 6
1 Då tog Job till orda och sade:
Dar Iov a răspuns și a zis:
2 Ack att min grämelse bleve vägd och min olycka lagd jämte den på vågen!
De ar fi fost cântărită în întregime mâhnirea mea și nenorocirea mea pusă în balanță împreună!
3 Se, tyngre är den nu än havets sand, därför kan jag icke styra mina ord.
Căci acum ar fi mai grea decât nisipul mării; de aceea cuvintele mele sunt înghițite.
4 Ty den Allsmäktiges pilar hava träffat mig, och min ande indricker deras gift; ja, förskräckelser ifrån Gud ställa sig upp mot mig.
Fiindcă săgețile celui Atotputernic sunt în mine, otrava lor îmi bea duhul, terorile lui Dumnezeu se așază în rând împotriva mea.
5 Icke skriar vildåsnan, när hon har friskt gräs, icke råmar oxen, då han står vid sitt foder?
Rage măgarul sălbatic când are iarbă? Sau mugește boul peste nutrețul lui?
6 Men vem vill äta den mat som ej har smak eller sälta, och vem finner behag i slemörtens saft?
Se poate mânca fără sare ceea ce este fără gust? Sau este vreun gust în albușul unui ou?
7 Så vägrar nu min själ att komma vid detta, det är för mig en vämjelig spis.
Lucrurile pe care sufletul meu a refuzat să le atingă sunt ca hrana care mă întristează.
8 Ack att min bön bleve hörd, och att Gud ville uppfylla mitt hopp!
O, de aș avea cererea mea împlinită și de mi-ar da Dumnezeu lucrul pentru care tânjesc!
9 O att det täcktes Gud att krossa mig, att räcka ut sin hand och avskära mitt liv!
Chiar de i-ar plăcea lui Dumnezeu să mă nimicească, de și-ar dezlănțui mâna și m-ar stârpi!
10 Då funnes ännu för mig någon tröst, jag kunde då jubla, fastän plågad utan förskoning; jag har ju ej förnekat den Heliges ord.
Atunci totuși aș avea mângâiere; da, m-aș împietri în întristare, să nu cruțe, pentru că nu am ascuns cuvintele Celui Sfânt.
11 Huru stor är då min kraft, eftersom jag alltjämt bör hoppas? Och vad väntar mig för ände, eftersom jag skall vara tålig?
Ce este puterea mea ca eu să sper? Și ce este sfârșitul meu ca să îmi prelungesc viața?
12 Min kraft är väl ej såsom stenens, min kropp är väl icke av koppar?
Este puterea mea puterea pietrelor? Sau este carnea mea din aramă?
13 Nej, förvisso gives ingen hjälp för mig, var utväg har blivit mig stängd.
Nu este ajutorul meu în mine? Și este înțelepciunea cu totul alungată de la mine?
14 Den förtvivlade borde ju röna barmhärtighet av sin vän, men se, man övergiver den Allsmäktiges fruktan,
Celui ce este nenorocit, milă ar trebui arătată de prietenul său; dar el părăsește teama de cel Atotputernic.
15 Mina bröder äro trolösa, de äro såsom regnbäckar, ja, lika bäckarnas rännilar, som snart sina ut,
Frații mei au lucrat înșelător ca un pârâu și ei trec precum curgerea pâraielor,
16 som väl kunna gå mörka av vinterns flöden, när snön har fallit och gömt sig i dem,
Care sunt negricioase din cauza gheții și în care zăpada este ascunsă;
17 men som åter försvinna, när de träffas av hettan, och torka bort ifrån sin plats, då värmen kommer.
În timp ce se încălzesc, ele dispar; când este arșiță ele sunt mistuite din locul lor.
18 Vägfarande där i trakten vika av till dem, men de finna allenast ödslighet och måste förgås.
Cărările drumului lor sunt abătute; merg spre nimic și pier.
19 Temas vägfarande skådade dithän, Sabas köpmanståg hoppades på dem;
Trupele din Tema s-au uitat, caravanele din Seba i-au așteptat.
20 men de kommo på skam i sin förtröstan, de sågo sig gäckade, när de hade hunnit ditfram.
Ei au fost încurcați deoarece au sperat; au venit acolo și au fost rușinați.
21 Ja, likaså ären I nu ingenting värda, handfallna stån I av förfäran och förskräckelse.
Pentru că acum sunteți nimic; vedeți doborârea mea și vă temeți.
22 Har jag då begärt att I skolen giva mig gåvor, taga av edert gods för att lösa mig ut,
Am spus eu: Aduceți-mi! Sau: Dați o răsplată pentru mine din averea voastră?
23 att I skolen rädda mig undan min ovän, köpa mig fri ur våldsverkares hand?
Sau: Eliberați-mă din mâna dușmanului meu? Sau: Răscumpărați-mă din mâna celor puternici?
24 Undervisen mig, så vill jag tiga, lären mig att förstå vari jag har farit vilse.
Învață-mă și îmi voi ține limba; și fă-mă să înțeleg unde am greșit.
25 Gott är förvisso uppriktigt tal, men tillrättavisning av eder, vad båtar den?
Cât de puternice sunt cuvintele drepte! Dar ce mustră certarea voastră?
26 Haven I då i sinnet att hålla räfst med ord, och skall den förtvivlade få tala för vinden?
Vă închipuiți că mustrați cuvintele și vorbirile unuia disperat, care sunt ca vântul?
27 Då kasten I väl också lott om den faderlöse, då lären I väl köpslå om eder vän!
Da, voi copleșiți pe cel fără tată și săpați o groapă pentru prietenul vostru.
28 Dock, må det nu täckas eder att akta på mig; icke vill jag ljuga eder mitt i ansiktet.
De aceea acum mulțumiți-vă, priviți-mă, pentru că vă este evident dacă mint.
29 Vänden om! Må sådan orätt icke ske; ja, vänden ännu om, ty min sak är rättfärdig!
Întoarceți-vă, vă rog, să nu fie aceasta nelegiuire; da, întoarceți-vă din nou, dreptatea mea este în aceasta.
30 Skulle väl orätt bo på min tunga, och min mun, skulle den ej förstå vad fördärvligt är?
Este nelegiuire în limba mea? Nu poate gustul meu discerne lucruri perverse?
