Psaltaren 95

1 Kommen, låtom oss höja glädjerop till HERREN, jubel till vår frälsnings klippa.

Veniți să cântăm DOMNULUI, să înălțăm sunet de bucurie stâncii salvării noastre.

2 Låtom oss träda fram för hans ansikte med tacksägelse och höja jubel till honom med lovsånger.

Să venim înaintea lui cu mulțumire și să îi înălțăm sunet de bucurie cu psalmi.

3 Ty HERREN är en stor Gud, en stor konung över alla gudar.

Căci DOMNUL este un Dumnezeu mare și un Împărat mare deasupra tuturor dumnezeilor.

4 Han har jordens djup i sin hand, och bergens höjder äro hans;

În mâna lui sunt adâncurile pământului; puterea dealurilor este de asemenea a lui.

5 hans är havet, ty han har gjort det, och hans händer hava danat det torra.

Marea este a lui și el a făcut-o, și mâinile lui au format uscatul.

6 Kommen, låtom oss tillbedja och nedfalla, låtom oss knäböja för HERREN, vår skapare.

Veniți să ne închinăm și să ne prosternăm, să îngenunchem înaintea DOMNULUI, făcătorul nostru.

7 Ty han är vår Gud, och vi äro det folk som han har till sin hjord, vi äro får som stå under hans vård.

Pentru că el este Dumnezeul nostru; și noi suntem poporul pășunii sale și oile mâinii sale. Astăzi dacă îi veți auzi vocea,

8 O att I villen i dag höra hans röst! Förhärden icke edra hjärtan såsom i Meriba, såsom på Massas dag i öknen,

Nu vă împietriți inimile, ca în provocare și ca în ziua ispitirii în pustie,

9 där edra fäder frestade mig, där de prövade mig, fastän de hade sett mina verk.

Când părinții voștri m-au ispitit, m-au încercat și au văzut lucrarea mea.

10 I fyrtio år var det släktet mig till leda, och jag sade: »De äro ett folk som far vilse med sitt hjärta, och de vilja icke veta av mina vägar.»

Patruzeci de ani această generație m-a mâhnit și am spus: Acesta este un popor care se rătăcește în inima lor și nu au cunoscut căile mele.

11 Så svor jag då i min vrede: »De skola icke komma in i min vila.»

Lor le-am jurat în furia mea că nu vor intra în odihna mea.