Job 9
1 Därefter tog Job till orda och sade:
Atunci Iov a răspuns și a zis:
2 Ja, förvisso vet jag att så är; huru skulle en människa kunna hava rätt mot Gud?
Cu adevărat știu că așa este, dar cum ar fi un om drept cu Dumnezeu?
3 Vill han gå till rätta med henne, så kan hon ej svara honom på en sak bland tusen.
Dacă se va certa cu el, nu îi poate răspunde una dintr-o mie.
4 Han som är så vis i förstånd och så väldig i kraft, vem kan trotsa honom och dock slippa undan;
El este înțelept în inimă și puternic în tărie; cine a prosperat împietrindu-se împotriva lui?
5 honom som oförtänkt flyttar bort berg och omstörtar dem i sin vrede;
Care mută munții și ei nu știu, care îi răstoarnă în mânia sa.
6 honom som kommer jorden att vackla från sin plats, och dess pelare bäva därvid;
Care clatină pământul din locul lui și stâlpii săi se cutremură.
7 honom som befaller solen, så går hon icke upp, och som sätter stjärnorna under försegling;
Care poruncește soarelui iar el nu răsare; și sigilează stelele.
8 honom som helt allena spänner ut himmelen och skrider fram över havets toppar;
Care singur întinde cerurile și calcă pe valurile mării.
9 honom som har gjort Karlavagnen och Orion, Sjustjärnorna och söderns Stjärngemak;
Care face Ursa, Orionul și Pleiadele și încăperile sudului.
10 honom som gör stora och outrannsakliga ting och under, flera än någon kan räkna?
Care face lucruri mari, peste putință a fi socotite, da, și minuni fără număr.
11 Se, han far förbi mig, innan jag hinner att se det, han drager framom mig, förrän jag bliver honom varse.
Iată, el merge pe lângă mine și eu nu îl văd; trece de asemenea pe lângă mine, dar nu îl percep.
12 Se, han griper sitt rov; vem kan hindra honom? Vem kan säga till honom: »Vad gör du?»
Iată, el ia, cine îl poate împiedica? Cine îi va spune: Ce faci?
13 Gud, han ryggar icke sin vrede; för honom har Rahabs följe måst böja sig;
Dacă Dumnezeu nu își va retrage mânia, ajutoarele mândre se încovoaie sub el.
14 huru skulle jag då våga svara honom, välja ut ord till att tala med honom?
Cu cât mai puțin să îi răspund și să îmi aleg cuvintele [să mă judec] cu el?
15 Nej, om jag än hade rätt, tordes jag dock ej svara; jag finge anropa min motpart om misskund.
Căruia, deși am fost drept, totuși nu i-aș răspunde, ci aș face cerere către judecătorul meu.
16 Och om han än svarade mig på mitt rop, så kunde jag ej tro att han lyssnade till min röst.
Dacă l-aș fi chemat, iar el mi-ar fi răspuns, totuși nu aș crede că a dat ascultare vocii mele.
17 Ty med storm hemsöker han mig och slår mig med sår på sår, utan sak.
Căci mă frânge cu o furtună și îmi înmulțește rănile fără motiv.
18 Han unnar mig icke att hämta andan; nej, med bedrövelser mättar han mig.
Nu îmi va permite să îmi trag suflarea, ci mă umple cu amărăciune.
19 Gäller det försteg i kraft: »Välan, jag är redo!», gäller det rätt: »Vem ställer mig till ansvar?»
Dacă vorbesc despre putere, iată, el este puternic; și despre judecată, cine îmi va rândui un timp să pledez?
20 Ja, hade jag än rätt, så dömde min mun mig skyldig; vore jag än ostrafflig, så läte han mig synas vrång.
Dacă mă declar drept, propria mea gură mă va condamna; dacă spun: Sunt desăvârșit, aceasta mă va dovedi de asemenea pervers.
21 Men ostrafflig är jag! Jag aktar ej mitt liv, jag frågar icke efter, om jag får leva.
Chiar dacă eu aș fi desăvârșit, totuși nu mi-aș cunoaște sufletul, mi-aș disprețui viața.
22 Det må gå som det vill, nu vare det sagt: han förgör den ostrafflige jämte den ogudaktige.
Acesta este un lucru, de aceea l-am spus: El nimicește pe cel desăvârșit și pe cel stricat.
23 Om en landsplåga kommer med plötslig död, så bespottar han de oskyldigas förtvivlan.
Dacă biciul ucide dintr-odată, el va râde la încercarea celui nevinovat.
24 Jorden är given i de ogudaktigas hand, och täckelse sätter han för dess domares ögon. Är det ej han som gör det, vem är det då?
Pământul este dat în mâna celor stricați; el acoperă fețele judecătorilor acestuia; dacă nu, unde și cine este el?
25 Min dagar hasta undan snabbare än någon löpare, de fly bort utan att hava sett någon lycka;
Acum zilele mele sunt mai iuți decât un alergător; ele zboară și nu văd nimic bun.
26 de ila åstad såsom en farkost av rör, såsom en örn, när han störtar sig ned på sitt byte.
Au trecut precum corăbiile iuți, precum acvila care se grăbește la pradă.
27 Om jag än besluter att förgäta mitt bekymmer, att låta min sorgsenhet fara och göra mig glad,
Dacă spun: Voi uita plângerea mea, îmi voi părăsi întristarea și mă voi mângâia;
28 Så måste jag dock bäva för alla mina kval; jag vet ju att du icke skall döma mig fri.
Mi-e teamă de toate întristările mele, știu că nu mă vei considera nevinovat.
29 Nej, såsom skyldig måste jag stå där; varför skulle jag då göra mig fåfäng möda?
Dacă sunt stricat, de ce muncesc în zadar?
30 Om jag än tvår mig i snö och renar mina händer i lutsalt,
Dacă mă spăl cu apă din zăpadă și îmi curăț mâinile ca niciodată,
31 så skall du dock sänka mig ned i pölen, så att mina kläder måste vämjas vid mig.
Totuși mă vei scufunda în șanț și propriile mele haine mă vor detesta.
32 Ty han är ej min like, så att jag vågar svara honom, ej en sådan, att vi kunna gå till doms med varandra;
Pentru că nu este om cum sunt eu, ca să îi răspund și să venim împreună la judecată.
33 ingen skiljeman finnes mellan oss, ingen som har myndighet över oss båda.
Între noi nu este arbitru, să își pună mâna peste amândoi.
34 Må han blott vända av från mig sitt ris, och må fruktan för honom ej förskräcka mig;
Să își ia toiagul de la mine și să nu mă îngrozească spaima lui;
35 då skall jag tala utan att rädas för honom, ty jag vet med min själv att jag icke är en sådan.
Atunci aș vorbi și nu m-aș teme de el; dar nu este așa cu mine.
