< Job 31 >

1 Ett förbund slöt jag med mina ögon: aldrig skulle jag skåda efter någon jungfru.
Am făcut un legământ cu ochii mei; de ce atunci să mă gândesc la o tânără?
2 Vilken lott finge jag eljest av Gud i höjden, vilken arvedel av den Allsmäktige därovan?
Căci ce este partea de la Dumnezeu de sus și ce moștenire de la cel Atotputernic din înalt?
3 Ofärd kommer ju över de orättfärdiga, och olycka drabbar ogärningsmän.
Nu este nimicire pentru cel stricat? Și o pedeapsă neobișnuită lucrătorilor nelegiuirii?
4 Ser icke han mina vägar, räknar han ej alla mina steg?
Nu vede el căile mele și nu numără toți pașii mei?
5 Har jag väl umgåtts med lögn, och har min fot varit snar till svek?
Dacă am umblat în deșertăciune, sau dacă piciorul meu s-a grăbit la înșelăciune,
6 Nej, må jag vägas på en riktig våg, så skall Gud förnimma min ostrafflighet.
Să fiu cântărit într-o balanță dreaptă, ca Dumnezeu să îmi cunoască integritatea.
7 Hava mina steg vikit av ifrån vägen, har mitt hjärta följt efter mina ögon, eller låder vid min händer en fläck?
Dacă mi s-a abătut pasul de pe cale și inima mea mi-a urmat ochii și dacă vreo pată s-a lipit de mâinile mele,
8 Då må en annan äta var jag har sått, och vad jag har planterat må ryckas upp med roten.
Atunci să seamăn și să mănânce altul; da, să fie dezrădăcinați urmașii mei.
9 Har mitt hjärta låtit dåra sig av någon kvinna, så att jag har stått på lur vid min nästas dörr?
Dacă inima mea a fost înșelată de vreo femeie, sau dacă am pândit la ușa aproapelui meu,
10 Då må min hustru mala mjöl åt en annan, och främmande män må då famntaga henne.
Atunci să macine soția mea pentru altul și alții să se aplece peste ea.
11 Ja, sådant hade varit en skändlighet, en straffbar missgärning hade det varit,
Căci aceasta este o crimă odioasă; da, este o nelegiuire [c]e trebuie pedepsită de judecători.
12 en eld som skulle förtära intill avgrunden och förhärja till roten all min gröda.
Pentru că este un foc ce mistuie până la nimicire și care ar dezrădăcina tot venitul meu.
13 Har jag kränkt min tjänares eller tjänarinnas rätt, när de hade någon tvist med mig?
Dacă am disprețuit cauza servitorului meu sau a servitoarei mele, când s-au certat cu mine;
14 Vad skulle jag då göra, när Gud stode upp, och när han hölle räfst, vad kunde jag då svara honom?
Ce voi face atunci când Dumnezeu se ridică? Și când cercetează, ce îi voi răspunde?
15 Han som skapade mig skapade ju och dem i moderlivet, han, densamme, har berett dem i modersskötet.
Cel care m-a făcut pe mine în pântece, nu l-a făcut și pe el? Și nu unul ne-a format în pântece?
16 Har jag vägrat de arma vad de begärde eller låtit änkans ögon försmäkta?
Dacă am împiedicat pe săraci de la dorința lor, sau am făcut ochii văduvei să se sfârșească;
17 Har jag ätit mitt brödstycke allena, utan att den faderlöse och har fått äta därav?
Sau am mâncat bucata mea singur și cel fără tată nu a mâncat din ea;
18 Nej, från min ungdom fostrades han hos mig såsom hos en fader, och från min moders liv var jag änkors ledare.
(Căci din tinerețea mea el a fost crescut cu mine, precum cu un tată; și am îndrumat-o din pântecele mamei mele);
19 Har jag kunnat se en olycklig gå utan kläder, se en fattig ej äga något att skyla sig med?
Dacă am văzut pe cineva pierind din lipsă de haină, sau vreun sărac fără învelitoare,
20 Måste ej fastmer hans länd välsigna mig, och fick han ej värma sig i ull av mina lamm?
Dacă coapsele lui nu m-au binecuvântat și dacă el nu a fost încălzit cu lâna oilor mele,
21 Har jag lyft min hand mot den faderlöse, därför att jag såg mig hava medhåll i porten?
Dacă mi-am ridicat mâna împotriva celui fără tată, când am văzut ajutorul meu în poartă,
22 Då må min axel lossna från sitt fäste och min arm brytas av ifrån sin led.
Să îmi cadă brațul din umărul meu și brațul să îmi fie frânt din os.
23 Jag måste då frukta ofärd ifrån Gud och skulle stå maktlös inför hans majestät.
Căci nimicirea de la Dumnezeu mi-a fost teroare și din cauza înălțimii lui nu am putut îndura.
24 Har jag satt mitt hopp till guldet och kallat guldklimpen min förtröstan?
Dacă am făcut aurul speranța mea, sau am spus aurului pur: Tu ești încrederea mea;
25 Var det min glädje att min rikedom blev så stor, och att min hand förvärvade så mycket?
Dacă m-am bucurat că bogăția mea era mare și că mâna mea a obținut mult,
26 Hände det, när jag såg solljuset, huru det sken, och månen, huru härligt den gick fram,
Dacă am privit soarele când acesta strălucea, sau luna umblând în strălucire,
27 att mitt hjärta hemligen lät dåra sig, så att jag med handkyss gav dem min hyllning?
Și inima mea a fost în ascuns ademenită, sau gura mea mi-a sărutat mâna,
28 Nej, också det hade varit en straffbar missgärning; därmed hade jag ju förnekat Gud i höjden.
Și aceasta ar fi nelegiuire [ce trebuie] pedepsită de judecător; fiindcă aș fi negat pe Dumnezeu de sus.
29 Har jag glatt mig åt min fiendes ofärd och fröjdats, när olycka träffade honom?
Dacă m-am bucurat la nimicirea celui ce m-a urât, sau m-am înălțat când răul l-a găsit,
30 Nej, jag tillstadde ej min mun att synda så, ej att med förbannelse begära hans liv.
Nici nu am permis ca gura mea să păcătuiască prin a dori un blestem sufletului său.
31 Och kan mitt husfolk icke bevittna att envar fick mätta sig av kött vid mitt bord?
Dacă bărbații cortului meu nu au spus: O, de am fi avut din carnea lui, nu putem fi săturați!
32 Främlingen behövde ej stanna över natten på gatan, mina dörrar lät jag stå öppna utåt vägen.
Străinul nu a rămas noaptea în stradă, ci am deschis ușile mele călătorului.
33 Har jag på människovis skylt mina överträdelser och gömt min missgärning i min barm,
Dacă am acoperit fărădelegile mele precum Adam, prin ascunderea nelegiuirii mele în sânul meu;
34 av fruktan för den stora hopen och av rädsla för stamfränders förakt, så att jag teg och ej gick utom min dörr?
M-am temut de o mare mulțime, sau disprețul familiilor m-a îngrozit, încât să tac și să nu ies afară pe ușă?
35 Ack att någon funnes, som ville höra mig! Jag har sagt mitt ord. Den Allsmäktige må nu svara mig; ack att jag finge min vederparts motskrift!
O, de m-ar asculta cineva! Iată, dorința mea este ca cel Atotputernic să îmi răspundă și potrivnicul meu să fi scris o carte.
36 Sannerligen, jag skulle då bära den högt på min skuldra, såsom en krona skulle jag fästa den på mig.
Cu siguranță aș lua-o pe umărul meu și mi-aș lega-o ca pe o coroană.
37 Jag ville då göra honom räkenskap för alla mina steg, lik en furste skulle jag då träda inför honom.
I-aș spune numărul pașilor mei; ca un prinț m-aș apropia de el.
38 Har min mark höjt rop över mig, och hava dess fåror gråtit med varandra?
Dacă pământul meu strigă împotriva mea, sau dacă brazdele [lui] în același fel se plâng,
39 Har jag förtärt dess gröda obetald eller utpinat dess brukares liv?
Dacă i-am mâncat roadele fără bani, sau am făcut pe proprietarii lui să își piardă viața,
40 Då må törne växa upp för vete, och ogräs i stället för korn. Slut på Jobs tal.
Să crească ciulini în loc de grâu și neghine în loc de orz. Cuvintele lui Iov s-au terminat.

< Job 31 >