Job 21
1 Därefter tog Job till orda och sade:
Dar Iov a răspuns și a zis:
2 Hören åtminstone på mina ord; låten det vara den tröst som I given mig.
Ascultați cu atenție vorbirea mea și să fie aceasta mângâierile voastre.
3 Haven fördrag med mig, så att jag får tala; sedan jag har talat, må du bespotta.
Permiteți-mi să vorbesc; și după ce vorbesc să batjocoriți.
4 Är då min klagan, såsom när människor eljest klaga? Eller huru skulle jag kunna vara annat än otålig?
Cât despre mine, este plângerea mea către om? Și dacă ar fi așa, de ce să nu fie duhul meu tulburat?
5 Akten på mig, så skolen I häpna och nödgas lägga handen på munnen.
Însemnați-mă și uimiți-vă și puneți-vă mâna la gură.
6 Ja, när jag tänker därpå, då förskräckes jag själv, och förfäran griper mitt kött.
Chiar când îmi amintesc, mă tem, și un tremur cuprinde carnea mea.
7 Varför få de ogudaktiga leva, ja, med åldern växa till i rikedom?
Pentru ce trăiesc cei stricați, îmbătrânesc și sunt tari în putere?
8 De se sina barn leva kvar hos sig, och sin avkomma hava de inför sina ögon.
Sămânța lor este întemeiată, înaintea feței lor împreună cu ei și urmașii lor înaintea ochilor lor.
9 Deras hus stå trygga, ej hemsökta av förskräckelse; Gud låter sitt ris icke komma vid dem.
Casele lor sunt ferite de teamă, iar toiagul lui Dumnezeu nu este asupra lor.
10 När deras boskap parar sig, är det icke förgäves; lätt kalva deras kor, och icke i otid.
Taurul lor prăsește și nu dă greș; vaca lor fată și nu își leapădă vițelul.
11 Sina barn släppa de ut såsom en hjord, deras piltar hoppa lustigt omkring.
Ei își trimit înainte micuții asemenea unei turme și copiii lor dansează.
12 De stämma upp med pukor och harpor, och glädja sig vid pipors ljud.
Iau tamburina și harpa și se bucură la sunetul instrumentului de suflat.
Își petrec zilele în bogăție și într-o clipă coboară în mormânt. (Sheol h7585)
14 Och de sade dock till Gud: »Vik ifrån oss, dina vägar vilja vi icke veta av.
De aceea ei îi spun lui Dumnezeu: Pleacă de la noi, căci nu dorim cunoașterea căilor tale.
15 Vad är den Allsmäktige, att vi skulle tjäna honom? och vad skulle det hjälpa oss att åkalla honom?»
Ce este cel Atotputernic să îi servim? Și ce folos avem dacă ne rugăm lui?
16 Det är sant, i deras egen hand står ej deras lycka, och de ogudaktigas rådslag vare fjärran ifrån mig!
Iată, binele lor nu este în mâna lor; sfatul celor stricați este departe de mine.
17 Men huru ofta utslocknar väl de ogudaktigas lampa, huru ofta händer det att ofärd kommer över dem, och att han tillskiftar dem lotter i vrede?
Cât de des se stinge candela celor stricați! Și cât de des vine nimicirea lor peste ei! Dumnezeu împarte întristări în mânia lui.
18 De borde ju bliva såsom halm för vinden, lika agnar som stormen rycker bort.
Ei sunt ca miriștea înaintea vântului și ca pleava pe care furtuna o poartă departe.
19 »Gud spar åt hans barn att lida för hans ondska.» Ja, men honom själv borde han vedergälla, så att han finge känna det.
Dumnezeu îngrămădește nelegiuirea lui pentru copiii lui; îl răsplătește și el o va ști.
20 Med egna ögon borde han se sitt fall, och av den Allsmäktiges vrede borde han få dricka.
Ochii lui vor vedea nimicirea lui și va bea din furia celui Atotputernic.
21 Ty vad frågar han efter sitt hus, när han själv är borta, när hans månaders antal har nått sin ände?
Căci ce plăcere are el în casa lui după el, când numărul lunilor sale este tăiat în mijlocul lor?
22 »Skall man då lära Gud förstånd, honom som dömer över de högsta?»
Va învăța cineva pe Dumnezeu cunoaștere, văzând că el judecă pe cei înălțați?
23 Ja, den ene får dö i sin välmaktstid, där han sitter i allsköns frid och ro;
Unul moare în deplinătatea tăriei sale, fiind întru-totul tihnit și în pace.
24 hans stävor hava fått stå fulla med mjölk, och märgen i hans ben har bevarat sin saft.
Sânii lui sunt plini de lapte și oasele lui sunt îmbibate cu măduvă.
25 Den andre måste dö med bedrövad själ, och aldrig fick han njuta av någon lycka.
Și un altul moare în amărăciunea sufletului său și niciodată nu mănâncă cu plăcere.
26 Tillsammans ligga de så i stoftet, och förruttnelsens maskar övertäcka dem.
Ei se vor culca toți în țărână și viermii îi vor acoperi.
27 Se, jag känner väl edra tankar och de funder med vilka I viljen nedslå mig.
Iată, eu cunosc gândurile voastre și planurile pe care voi pe nedrept vi le închipuiți împotriva mea.
28 I spörjen ju: »Vad har blivit av de höga herrarnas hus, av hyddorna när de ogudaktiga bodde?»
Pentru că spuneți: Unde este casa prințului? Și unde sunt locurile de locuit ale celor stricați?
29 Haven I då ej frågat dem som vida foro, och akten I ej på deras vittnesbörd:
Nu ați întrebat pe cei ce merg pe cale? Și nu știți semnele lor,
30 att den onde bliver sparad på ofärdens dag och bärgad undan på vredens dag?
Că cel stricat este rezervat zilei nimicirii? Vor fi duși înainte până la ziua furiei.
31 Vem vågar ens förehålla en sådan hans väg? Vem vedergäller honom, vad han än må göra?
Cine va declara calea sa feței lui? Și cine îi va răsplăti pentru ce a făcut?
32 Och när han har blivit bortförd till graven, så vakar man sedan där vid kullen.
Totuși el va fi adus la groapă și va rămâne în mormânt.
33 Ljuvligt får han vilja under dalens torvor. I hans spår drager hela världen fram; före honom har och otaliga gått.
Brazdele văii îi vor fi dulci și fiecare om va urma după el, așa ca nenumărați înainte de el.
34 Huru kunnen I då bjuda mig så fåfänglig tröst? Av edra svar står allenast trolösheten kvar.
Cum dar mă mângâiați în zadar, văzând că în răspunsurile voastre rămâne falsitate?
