Psaltaren 90

1 En bön Mose dens Guds mansens. Herre, du äst vår tillflykt, ifrå slägte till slägte.

O rugăciune a lui Moise, omul lui Dumnezeu. Doamne, ai fost locuința noastră în toate generațiile.

2 Förr än bergen vordo, och jorden och verlden skapade blefvo, äst du Gud, af evighet till evighet;

Înainte ca munții să se nască, sau chiar înainte să fi format pământul și lumea, chiar din veșnicie în veșnicie, tu ești Dumnezeu.

3 Du som låter menniskorna dö, och säger: Kommer igen, I menniskors barn.

Tu întorci pe om la nimicire și spui: Întoarceți-vă, copiii oamenilor.

4 Ty tusende år äro för dig såsom den dag i går framgick, och såsom en nattväkt.

Căci o mie de ani în ochii tăi sunt ca ziua de ieri care a trecut, și ca o gardă în noapte.

5 Du låter dem gå sin kos såsom en ström; och äro såsom en sömn; likasom gräs, det dock snarliga förvissnar;

Îi porți precum cu un potop; ei sunt ca un somn, dimineața sunt ca iarba care crește;

6 Det der bittida blomstras, och snart vissnar; och på aftonen afhugget varder, och förtorkas.

Dimineața, înflorește și crește; seara este tăiată, și se ofilește.

7 Det gör din vrede, att vi så förgås, och din grymhet, att vi så hasteliga hädan måste.

Căci suntem mistuiți prin mânia ta și prin furia ta suntem tulburați.

8 Ty våra missgerningar sätter du för dig, våra okända synder i ljuset för ditt ansigte.

Ai pus nelegiuirile noastre înaintea ta, păcatele noastre tainice în lumina înfățișării tale.

9 Derföre gå alle våre dagar sin kos genom dina vrede; vi lykte vår år såsom ett tal.

Căci toate zilele noastre sunt duse în furia ta, ne petrecem anii ca o poveste spusă.

10 Vårt lif varar sjutio år, åt högsta åttatio år; och då det bäst varit; hafver, så hafver det möda och arbete varit; ty det går snart sin kos, lika som vi flöge bort.

Zilele anilor noștri sunt șaptezeci de ani; și dacă din cauza puterii ar fi optzeci de ani, totuși puterea lor este muncă și întristare, căci trece repede și noi zburăm.

11 Men ho tror det, att du så svårliga vredgas? Och ho fruktar sig för sådana dine grymhet?

Cine cunoaște puterea mâniei tale? Potrivit cu temerea de tine, așa este furia ta.

12 Lär oss betänka, att vi dö måste, på det vi måge förståndige varda.

De aceea învață-ne să ne numărăm zilele, ca să ne dedicăm inimile la înțelepciune.

13 Herre, vänd dig dock till oss igen, och var dinom tjenarom nådelig.

Întoarce-te, DOAMNE, până când? Și pocăiește-te referitor la servitorii tăi.

14 Uppfyll oss bittida med dine nåd; så vilje vi fröjdas, och glade vara i våra lifsdagar.

Satură-ne la revărsatul zorilor cu mila ta, ca să ne bucurăm și să ne veselim toate zilele noastre.

15 Gläd oss igen, efter det du oss så länge plågat hafver, efter det vi så länge olycko lidit hafve.

Veselește-ne tot atât câte zile ne-ai chinuit și câți ani am văzut răul.

16 Bete dinom tjenarom dina gerningar, och dina äro deras barnom.

Să se arate lucrarea ta servitorilor tăi și gloria ta copiilor lor.

17 Och Herren, vår Gud, vare oss blid, och främje våra händers verk med oss; ja våra händers verk främje han.

Și să fie asupra noastră frumusețea DOMNULUI Dumnezeul nostru și întemeiază lucrarea mâinilor noastre asupra noastră; da, lucrarea mâinilor noastre, întemeiaz-o.