Ordspråksboken 14
1 Genom visa qvinnor varder huset bygdt; men en galen bryter det neder med sina åthäfvor.
Fiecare femeie înțeleaptă își zidește casa, dar nechibzuita o dărâmă cu mâinile ei.
2 Den som Herran fruktar, han går på rätta vägen; men den honom föraktar, han viker af hans väg.
Cel ce umblă în integritatea lui se teme de DOMNUL, dar cel ce este pervers în căile sale îl disprețuiește.
3 Dårar tala tyranniskt; men de vise bevara sin mun.
În gura celui nebun este un toiag al mândriei, dar buzele celor înțelepți îi vor păstra.
4 Der icke oxar äro, der är krubban ren; men der oxen hafver nog skaffa, der är nog inkommande.
Unde nu sunt boi, ieslea este curată; dar mult câștig este prin tăria boului.
5 Ett troget vittne ljuger icke; men ett falskt vittne talar dristeliga lögn.
Un martor credincios nu minte, dar un martor fals vântură minciuni.
6 Bespottaren söker vishet, och finner henne intet; men dem förståndiga är vishet lätt.
Un batjocoritor caută înțelepciunea și nu o găsește, dar cunoașterea este ușoară pentru cel ce înțelege.
7 Kommer du till en dåra, der finner du icke ett förnumstigt ord.
Pleacă din prezența unui om prost, când nu găsești în el buzele cunoașterii.
8 Det är dens klokas vishet, att han aktar uppå sin väg; men det är ens dåras galenskap, att det är alltsammans bedrägeri med honom.
Înțelepciunea celui chibzuit este să cunoască propria sa cale, dar nechibzuința proștilor este înșelăciune.
9 De dårar drifva deras gabberi med syndene; men de fromme hafva lust till de fromma.
Nebunii iau în râs păcatul, dar printre drepți este favoare.
10 När hjertat sörjandes är, så hjelper ingen utvärtes glädje.
Inima își cunoaște propria ei amărăciune, și un străin nu se amestecă în bucuria ei.
11 De ogudaktigas hus varder förgjordt; men de frommas hydda skall grönskas.
Casa celor stricați va fi dărâmată, dar tabernacolul celor integri va înflori.
12 Mångom behagar en väg väl; men på ändalyktene leder han honom till döden.
Este o cale care i se pare dreaptă unui om, dar sfârșitul ei sunt căile morții.
13 Efter löje kommer sorg, och änden på glädjene är ångest.
Chiar în râs inima este plină de durere, și sfârșitul acelei veselii este întristare.
14 Ene lösaktiga mennisko varder gåendes såsom han handlar; men en from man skall vara öfver honom.
Cel care decade în inimă va fi umplut cu propriile sale căi, și un om bun va fi umplut din el însuși.
15 En fåkunnig man tror hvart ord; men en förståndig man aktar på sin gång.
Cel simplu crede fiecare cuvânt, dar omul chibzuit se uită bine la umblarea lui.
16 En vis man hafver fruktan, och flyr det arga; men en dåre söker fram dristeliga.
Un om înțelept se teme și se depărtează de rău, dar prostul se înfurie și este încrezător.
17 En otålig menniska gör galen ting; men en försigtig man hatar det.
Cel care repede se mânie lucrează nechibzuit, și un bărbat al planurilor stricate este urât de alții.
18 De flåkote handla ovarliga; men det är de förståndigas krona, att de varliga handla.
Cei simpli moștenesc nechibzuință, dar cei chibzuiți sunt încoronați cu cunoaștere.
19 De onde måste buga för de goda, och de ogudaktige uti dens rättfärdigas portom.
Cei răi se apleacă în fața celor buni, și cei stricați la porțile celui drept.
20 En fattigan hatar ock hans näste; men de rike hafva många vänner.
Cel sărac este urât chiar de aproapele său, dar cel bogat are mulți prieteni.
21 Syndaren föraktar sin nästa; men säll är den som förbarmar sig öfver den elända.
Cel ce disprețuiește pe aproapele său păcătuiește, dar cel ce are milă de săraci, fericit este.
22 De som med illfundighet umgå, dem skall det fela; men der som godt tänka, dem skall trohet och godhet vederfaras.
Nu rătăcesc cei ce plănuiesc răul? Dar milă și adevăr vor fi cu cei ce plănuiesc binele.
23 Der man arbetar, der är nog; men der man umgår med ordom, der är fattigdom.
În toată munca este câștig, dar vorbăria buzelor duce numai la lipsă.
24 Dem visom är deras rikedom en krona; men de dårars galenskap blifver galenskap.
Coroana celor înțelepți este bogăția lor, dar nechibzuința proștilor este nechibzuință.
25 Ett troget vittne friar lifvet; men ett falskt vittne bedrager.
Un martor adevărat eliberează suflete, dar un martor înșelător vântură minciuni.
26 Den som Herran fruktar, han hafver ett tryggt fäste, och hans barn varda också beskärmad.
În teama de DOMNUL este încredere puternică, și copiii lui vor avea un loc de scăpare.
27 Herrans fruktan är lifsens källa, att man må undfly dödsens snaro.
Teama de DOMNUL este un izvor de viață, ca să depărteze de capcanele morții.
28 Der en Konung mycket folk hafver, det är hans härlighet; men der litet folk är, det gör en herra blödig.
În mulțimea poporului stă onoarea împăratului, dar în lipsa poporului este nimicirea prințului.
29 Den som tålig är, han är vis; men den som otålig är, han uppenbarar sin galenskap.
Cel încet la furie este omul unei mari înțelegeri, dar cel al unui duh nerăbdător înalță nechibzuință.
30 Ett blidt hjerta är kroppsens lif; men afund är var i benen.
O inimă sănătoasă este viața cărnii, dar invidia este putregaiul oaselor.
31 Den som försmäder den fattiga, han lastar hans skapare; men den som förbarmar sig öfver den fattiga, han ärar Gud.
Cel ce oprimă pe sărac ocărește pe Făcătorul său, dar cel ce îl onorează are milă de sărac.
32 Den ogudaktige består icke uti sine olycko; men den rättfärdige är ock i dödenom frimodig.
Cel stricat este alungat în stricăciunea lui, dar cel drept are speranță în moartea sa.
33 Uti dens förståndigas hjerta hvilar visheten, och varder uppenbar ibland dårar.
Înțelepciunea se odihnește în inima celui ce are înțelegere, dar ce este în mijlocul proștilor este făcut cunoscut.
34 Rättfärdighet upphöjer ett folk; men synd är folkets förderf.
Dreptatea înalță o națiune, dar păcatul este ocară pentru orice popor.
35 En klok tjenare behagar Konungenom väl; men en skamlig tjenare lider han icke.
Favoarea împăratului este îndreptată spre un servitor înțelept, dar furia lui este împotriva celui ce aduce rușinea.
