Klagovisorna 3
1 Jag är en elände man, den hans grymhets ris se måste.
Eu sunt omul care a văzut necaz prin nuiaua mâniei sale.
2 Han hafver ledt mig, och låtit mig gå i mörkrena, och icke i ljusena.
El m-a condus și m-a adus în întuneric și nu în lumină.
3 Han hafver vändt sina hand emot mig, och handlar fast annorlunda med mig alltid.
Într-adevăr, împotriva mea s-a întors el; și-a întors mâna împotriva mea, toată ziua.
4 Han hafver gjort mitt kött och mina hud gammal, och sönderslagit min ben.
El a făcut carnea și pielea mea să îmbătrânească; mi-a zdrobit oasele.
5 Han hafver byggt emot mig, och bevefvat mig uti galla och mödo.
El a ridicat un zid împotriva mea și m-a încercuit cu fiere și trudă.
6 Han hafver lagt mig uti mörkret, lika som de döda i verldene.
El m-a pus în locuri întunecoase, ca pe morții din vechime.
7 Han hafver innemurat mig, så att jag icke utkomma kan, och satt mig uti hårda fjettrar.
El m-a îngrădit, încât nu pot ieși; el mi-a îngreunat lanțul.
8 Och om jag än ropade och både, så stoppar han öronen till för mina bön.
De asemenea și când plâng și strig, el îmi oprește rugăciunea.
9 Han hafver igenmurat min väg med huggen sten, och mina stigar igentäppt.
El mi-a închis căile cu pietre cioplite, mi-a strâmbat cărările.
10 Han hafver vaktat efter mig lika som en björn, lika som ett lejon i lönlig rum.
El a fost pentru mine ca un urs la pândă și ca un leu în locuri tainice.
11 Han hafver låtit mig fela om vägen; han hafver rifvit mig i stycken sönder, och tillintetgjort.
El mi-a abătut căile și m-a rupt în bucăți, el m-a pustiit.
12 Han hafver spänt sin båga, och satt mig; såsom ett mål för pilenom.
El și-a încordat arcul și m-a pus ca o țintă pentru săgeată.
13 Han hafver utaf kogret låtit skjuta mig i mina njurar.
El a făcut ca săgețile tolbei lui să intre în rărunchii mei.
14 Jag är vorden till spott allo mino folke, och deras dagliga visa.
Am fost de râs pentru tot poporul meu și cântecul lor toată ziua.
15 Han hafver måttat mig med bitterhet, och gifvit mig malört dricka.
El m-a umplut cu amărăciuni, m-a îmbătat cu pelin.
16 Han hafver slagit mina tänder sönder i små stycke, och vältrat mig uti asko.
De asemenea mi-a zdrobit dinții cu pietriș, m-a acoperit cu cenușă.
17 Min själ är fördrifven ifrå fridenom; goda, dagar måste jag förgäta.
Și mi-ai alungat sufletul departe de pace, am uitat prosperitatea.
18 Jag sade: Mitt hopp är ute, att jag någon tid mer skall vara när Herranom.
Și am spus: Tăria mea și speranța mea din DOMNUL, au pierit,
19 Kom dock ihåg, huru jag är elände och öfvergifven, och malört och galla druckit hafver.
Amintindu-mi de necazul meu și de nenorocirea mea, de pelin și de fiere.
20 Du varder ju deruppå tänkandes; ty min själ säger mig det.
Sufletul meu și le amintește încă și este umilit în mine.
21 Det lägger jag på hjertat, derföre hoppas mig ännu.
De aceasta îmi amintesc, de aceea am speranță.
22 Herrans mildhet är det, att ännu icke är ute med oss; hans barmhertighet hafver än nu icke ända;
Datorită milelor DOMNULUI nu suntem mistuiți, fiindcă mângâierile lui nu se sfârșesc.
23 Utan hon är hvar morgon ny, och din trohet är stor.
Ele sunt noi în fiecare dimineață; mare este credincioșia ta.
24 Herren är min del, säger min själ; derför vill jag hoppas uppå honom.
DOMNUL este partea mea, spune sufletul meu; de aceea voi spera în el.
25 Ty Herren är god dem som hoppas uppå honom, och den själ som frågar efter honom.
DOMNUL este bun cu cei care îl așteaptă, cu sufletul care îl caută.
26 Det är en kostelig ting, att man är tålig, och hoppas uppå Herrans hjelp.
Este bine ca omul deopotrivă să spere și să aștepte în tăcere salvarea DOMNULUI.
27 Det är en kostelig ting, att man drager oket i ungdomen;
Este bine pentru om să poarte jugul în tinerețea sa.
28 Att en, som öfvergifven är, hafver tålamod, när honom något uppåkommer;
El șade singur și tace, deoarece și l-a pus asupra lui.
29 Och sätter sin mun uti stoft, och vänter efter hoppet;
Își pune gura în țărână; dacă astfel poate fi speranță.
30 Och låtter slå sig vid kindbenet, och lägger mycken försmädelse uppå sig.
El își dă obrazul celui care îl lovește; este îndestulat cu ocară.
31 Ty Herren drifver icke ifrå sig evinnerliga;
Fiindcă DOMNUL nu va lepăda pentru totdeauna;
32 Utan han bedröfvar väl; men han förbarmar sig igen, efter sin stora mildhet.
Dar deși întristează, totuși va avea mângâiere după mulțimea îndurărilor sale.
33 Ty han plågar och bedröfvar icke menniskona af hjertat;
Pentru că el nu își pune inima să chinuiască, nici nu mâhnește pe copiii oamenilor.
34 Lika som han ville platt undertrycka låta de elända på jordene;
Zdrobirea sub picioare a tuturor prizonierilor pământului,
35 Och låta deras sak för Gudi orätta vara;
Abaterea dreptului unui om înaintea feței celui Preaînalt,
36 Och dem falskeliga döma låta, lika som Herren såge det intet.
Domnul nu aprobă a răsturna pe om în cauza lui.
37 Ho tör då säga, att sådant sker utan Herrans befallning;
Cine este cel ce spune și se împlinește ceva, când Domnul nu poruncește aceasta?
38 Och att hvarken ondt eller godt kommer igenom hans befallning?
Nu din gura celui Preaînalt ies răul și binele?
39 Hvi knorra då menniskorna alltså, medan de lefva? Hvar och en knorre emot sina synder.
Pentru ce să se plângă un om care trăiește, un om pentru pedepsirea păcatelor lui?
40 Och låt oss ransaka och söka vårt väsende, och omvända oss till Herran.
Să ne cercetăm și să ne încercăm căile noastre și să ne întoarcem la DOMNUL.
41 Låt oss upplyfta vår hjerta, samt med händerna, till Gud i himmelen.
Să ne înălțăm inima cu mâinile noastre spre Dumnezeu în ceruri.
42 Vi, vi hafve syndat, och olydige varit; derföre hafver du med rätta intet skonat;
Noi am încălcat legea și ne-am răzvrătit; tu nu ai iertat.
43 Utan du hafver förmörkrat oss med vrede, och förföljt och dräpit utan barmhertighet.
Tu ai acoperit cu mânie și ne-ai persecutat; ai ucis, nu ai cruțat.
44 Du hafver betäckt dig med en sky, att ingen bön derigenom komma kunde.
Te-ai acoperit cu un nor, ca rugăciunea noastră să nu străbată la tine.
45 Du hafver gjort oss till träck och slemhet ibland folken.
Ne-ai făcut precum gunoiul și mizeria în mijlocul poporului.
46 Alle våre fiender gapa med munnen emot oss.
Toți dușmanii noștri și-au deschis gurile împotriva noastră.
47 Vi varde förtryckte och plågade med förskräckelse och ångest.
Frica și cursa au venit peste noi, pustiirea și distrugerea.
48 Min ögon rinna med vattubäcker, öfver mins folks dotters jämmer.
Ochiului meu îi curg râuri de apă din cauza nimicirii fiicei poporului meu.
49 Min ögon flyta, och kunna icke aflåta; ty der är ingen återvända;
Ochiul meu toarnă și nu încetează, fără oprire,
50 Tilldess Herren af himmelen skådar härned, och ser dertill.
Până când DOMNUL va privi în jos și va vedea din cer.
51 Mitt öga fräter mig lifvet bort, för alla mins stads döttrars skull.
Ochiul meu îmi influențează inima datorită tuturor fiicelor cetății mele.
52 Mine fiender hafva besnärt mig, lika som en fågel, utan sak.
Dușmanii mei m-au urmărit aprig, fără motiv, ca pe o pasăre.
53 De hafva förgjort mitt lif uti ene kulo, och kastat uppå mig stenar.
Mi-au stârpit viața în groapă și au aruncat o piatră peste mine.
54 De hafva ock begjutit mitt hufvud med vatten; då sade jag: Nu är det platt ute med mig.
Apele au curs peste capul meu; atunci am spus: Sunt stârpit.
55 Men jag åkallade ditt Namn, Herre, nedan utu kulone;
Am chemat numele tău, DOAMNE, din groapa cea adâncă.
56 Och du hörde mina röst: Bortgöm icke din öron för mitt suckande och ropande.
Tu mi-ai auzit vocea; nu îți ascunde urechea la suflarea mea, la strigătul meu.
57 Nalka dig till mig, när jag åkallar dig och säg; Frukta dig intet.
Tu te-ai apropiat în ziua când eu te-am chemat; ai spus: Nu te teme.
58 Uträtta, du Herre, mins själs sak, och förlossa mitt lif.
Doamne, tu ai pledat în cauzele sufletului meu; mi-ai răscumpărat viața.
59 Herre, se dock till, huru orätt mig sker, och hjelp mig till min rätt.
DOAMNE, tu ai văzut răul, ce mi s-a făcut; judecă tu cauza mea.
60 Du ser alla deras hämnd, och alla deras tankar emot mig.
Ai văzut toată răzbunarea lor și toate închipuirile lor împotriva mea.
61 Herre, du hörer deras försmädelse, och alla deras tankar öfver mig;
Ai auzit ocara lor, DOAMNE și închipuirile lor împotriva mea;
62 Mina motståndares läppar, och deras rådslag emot mig dagliga.
Buzele celor care s-au ridicat împotriva mea și planul lor împotriva mea toată ziua.
63 Se dock, ehvad de sig lägga eller uppstå, så qväda de visor om mig.
Privește așezarea lor și ridicarea lor; eu sunt muzica lor.
64 Vedergäll dem, Herre, såsom de förtjent hafva.
Întoarce-le o răsplată, DOAMNE, conform cu lucrarea mâinilor lor.
65 Låt dem deras hjerta förskräckas och känna dina banno.
Dă-le întristare a inimii, blestemul tău asupra lor.
66 Förfölj dem med grymhet, och förgör dem under Herrans himmel.
Persecută-i și nimicește-i în mânie de sub cerurile DOMNULUI.
