Job 39
1 Kan du sätta tiden, när stengetterna skola kidla på bergen? Eller hafver du märkt, när hindarna gå hafvande?
Cunoști timpul când nasc caprele sălbatice de stâncă? Sau poți însemna când fată căprioarele?
2 Hafver du räknat deras månader, när de fulle varda; eller vetst du tiden, när de skola föda?
Poți număra lunile împlinite de ele, sau știi timpul când ele nasc?
3 De böja sig, när de föda, och rifva sig, och låta ut sina ungar.
Ele se apleacă, își nasc puii, își leapădă întristările.
4 Deras ungar varda fete, och växa ute; de gå ut, och komma intet till dem igen.
Puii lor arată bine, cresc cu grâne; pleacă și nu se mai întorc la ele.
5 Ho hafver låtit vildåsnan så fri gå? Ho hafver vildåsnans band upplöst;
Cine a trimis liber măgarul sălbatic, sau cine a dezlegat legăturile măgarului sălbatic?
6 Hvilkom jag markena till hus gifvit hafver, och öknena till boning?
Căruia i-am făcut pustia casă și ținutul sterp locuințele lui.
7 Han gör lek af stadsbullret; plågarenas trug hörer han intet.
El batjocorește mulțimea din cetate și nu ia aminte la strigătul celui ce [îl] mână.
8 Han ser efter bergen, der hans bet är, och söker hvar grönt är.
Lanțul munților este pășunea lui și caută fiecare verdeață.
9 Menar du, att enhörningen skall tjena dig, och skall blifva vid dina krubbo?
Va voi unicornul să te servească, sau să rămână lângă ieslea ta?
10 Kan du binda honom oket uppå i dina fårar, så att han efter dig plog drager i dalomen?
Poți lega unicornul cu frânghia lui în brazdă, sau va grăpa el văile după tine?
11 Kan du förlåta dig på honom, deraf att han mycket förmår, och låta honom för dig arbeta?
Te vei încrede în el, deoarece tăria lui este mare, sau îi vei lăsa munca ta?
12 Kan du betro honom, att han drager dig dina säd hem igen, och församlar henne i dina lado?
Îl vei crede, că îți va aduce acasă sămânța și o va aduna în grânarul tău?
13 Påfoglens vingar äro skönare än storkens, eller strutsfoglens vingar;
Ai dat tu păunului aripile frumoase, sau aripi și pene struțului?
14 Som sin ägg lägger i jordena, och låter heta jordena utkläcka dem.
Care își lasă ouăle în pământ și le încălzește în țărână,
15 Han förgäter, att de måga varda trampade, och något vilddjur sönderslår dem.
Și uită că piciorul le poate zdrobi, sau că fiara sălbatică le poate sparge.
16 Han är så hård emot sina ungar, likasom de icke voro hans; han aktar icke, att han arbetar fåfängt;
Ea se împietrește împotriva puilor ei, ca și cum nu ar fi ai ei; munca ei este în zadar, fără de teamă;
17 Ty Gud hafver förtagit honom visdom, och hafver intet förstånd gifvit honom.
Căci Dumnezeu a lipsit-o de înțelepciune și nu i-a împărțit înțelegere.
18 På den tiden han reser sig, upphöjer han sig, och bespottar både häst och man.
În timp ce se ridică în înalt, ea batjocorește calul și pe călărețul său.
19 Kan du gifva hästenom kraft; eller kan du pryda hans hals med hans gnäggande?
Ai dat tu calului tărie, i-ai îmbrăcat gâtul cu tunet?
20 Kan du förfara honom såsom gräshoppor? Hvad förfärligit är, det är hans nos pris.
Îl poți înspăimânta ca pe o lăcustă? Gloria nărilor lui este teribilă.
21 Han rifver jordena, och är frimodig i sin starkhet; och drager ut emot den väpnada.
El bate din copite în vale și se bucură în tăria lui; el merge să îi întâlnească pe cei înarmați.
22 Han bespottar räddhågan, och förfäras intet; och flyr icke för svärd;
Batjocorește frica și nu se înspăimântă; nici nu întoarce spatele dinaintea sabiei.
23 Det ännu kogret emot honom skallrade, och glimmade både glafven och sköld.
Tolba zăngănește lovindu-se de el, sulița lucitoare și scutul.
24 Han skälfver och rasar, och trampar jordena; och tror intet, att trummeten lyder.
El înghite pământul cu înverșunare și furie; și nu crede că [este] sunetul trâmbiței.
25 När trummeten fast klingar, säger han huj; och känner lukten af stridene lång väg, Förstarnas rop och fröjd.
El spune printre trâmbițe: Ha, ha; și miroase bătălia de departe, tunetul căpeteniilor și strigătul luptei.
26 Flyger höken genom ditt förstånd, och utbreder sina vingar söderut?
Zboară șoimul prin înțelepciunea ta [și] își întinde aripile spre sud?
27 Flyger örnen så högt af din befallning, att han gör sitt näste i höjdene?
Se înalță acvila la porunca ta și își face cuibul în înalt?
28 I bergklippon bor han, och blifver i bergskrefvom, och i fast rum.
Ea locuiește și rămâne pe stâncă, pe vârful stâncii și pe întăritură.
29 Dädan af skådar han efter mat, och hans ögon se långt bort.
De acolo ea caută prada și ochii ei privesc departe.
30 Hans ungar supa blod, och hvar en åtel är, der är han.
Puii ei de asemenea sug sânge; și unde sunt cei uciși, acolo este și ea.
