Mathayo 12
1 Wakati huo, Yesu alikuwa anapita katika mashamba ya ngano siku ya Sabato. Basi, wanafunzi wake wakaona njaa, wakaanza kukwanyua masuke ya ngano, wakala punje zake.
În vremea aceea, Iisus mergea în ziua de Sabat prin lanurile de grâu. Discipolilor Săi le era foame și au început să culeagă căpățâni de grâu și să mănânce.
2 Mafarisayo walipoona hayo, wakamwambia Yesu, “Tazama, wanafunzi wako wanafanya jambo ambalo si halali siku ya Sabato.”
Dar fariseii, văzând aceasta, i-au spus: “Iată că discipolii tăi fac ceea ce nu este îngăduit să facă în ziua de Sabat.”
3 Yesu akawajibu, “Je, hamjasoma alivyofanya Daudi pamoja na wenzake wakati walipokuwa na njaa?
Dar El le-a zis: “N-ați citit ce a făcut David și cei ce erau cu el, când i-a fost foame?
4 Yeye aliingia katika Nyumba ya Mungu pamoja na wenzake, wakala ile mikate iliyowekwa mbele ya Mungu. Yeye wala hao wenzake hawakuruhusiwa kula mikate hiyo isipokuwa tu makuhani peke yao.
cum a intrat în casa lui Dumnezeu și a mâncat pâinea de spectacol, pe care nu era îngăduit să o mănânce nici el, nici cei care erau cu el, ci numai preoții?
5 Au je, hamjasoma katika Sheria kwamba kila siku ya Sabato makuhani huivunja Sheria Hekaluni, lakini hawafikiriwi kuwa na hatia?
Sau n-ați citit în Lege că, în ziua Sabatului, preoții din templu profanează Sabatul și sunt nevinovați?
6 Basi, nawaambieni kwamba hapa pana kikuu kuliko Hekalu.
Dar Eu vă spun că unul mai mare decât templul este aici.
7 Kama tu mngejua maana ya maneno haya: Nataka huruma wala si dhabihu, hamngewahukumu watu wasio na hatia.
Dar dacă ați fi știut ce înseamnă acest lucru: “Eu doresc milă, și nu jertfă”, nu i-ați fi condamnat pe cei fără vină.
8 Maana Mwana wa Mtu ni Bwana wa Sabato.”
Căci Fiul Omului este Domnul Sabatului.”
9 Yesu alitoka hapo, akaenda katika sunagogi lao.
A plecat de acolo și a intrat în sinagoga lor.
10 Kulikuwa na mtu mmoja mwenye mkono uliopooza. Basi, watu wakamwuliza Yesu, “Je, ni halali kumponya mtu siku ya Sabato?” Walimwuliza hivyo wapate kisa cha kumshtaki.
Și iată că era acolo un om cu o mână uscată. L-au întrebat: “Este îngăduit să vindeci în ziua de Sabat?”, ca să-l acuze.
11 Lakini Yesu akawaambia, “Tuseme mmoja wenu ana kondoo wake ambaye ametumbukia shimoni; je, hatamshika na kumtoa humo siku ya Sabato?
El le-a zis: “Cine dintre voi are o oaie și, dacă aceasta cade într-o groapă în ziua de Sabat, nu se va apuca de ea și n-o va scoate afară?
12 Mtu ana thamani kuliko kondoo! Basi, ni halali kutenda mema siku ya Sabato.”
Cu cât este mai valoros atunci un om decât o oaie! De aceea este permis să faci binele în ziua de Sabat”.
13 Kisha akamwambia yule mtu, “Nyosha mkono wako.” Akaunyosha, nao ukawa mzima kabisa kama ule mwingine.
Apoi i-a spus omului: “Întinde-ți mâna”. El a întins-o; și ea a fost refăcută întreagă, la fel ca cealaltă.
14 Basi, Mafarisayo wakatoka nje, wakashauriana jinsi watakavyomwangamiza Yesu.
Dar fariseii au ieșit și au uneltit împotriva lui, ca să-l nimicească.
15 Lakini Yesu alipojua jambo hilo, akatoka mahali pale. Watu wengi walimfuata, akawaponya wagonjwa wote,
Isus, aflând aceasta, s-a retras de acolo. L-au urmat mulțimi mari de oameni; și El i-a vindecat pe toți,
16 akawaamuru wasiwaambie watu habari zake,
și le-a poruncit să nu-L facă cunoscut,
17 ili yale aliyosema nabii Isaya yatimie:
ca să se împlinească ceea ce fusese spus prin profetul Isaia, care zicea
18 “Hapa ni mtumishi wangu niliyemteua, mpendwa wangu anipendezaye moyoni. Nitaiweka Roho yangu juu yake, naye atatangaza hukumu yangu kwa mataifa yote.
“Iată robul Meu, pe care l-am ales, iubitul meu, în care sufletul meu este binevoitor. Voi pune Duhul Meu peste el. El va proclama dreptatea națiunilor.
19 Hatakuwa na ubishi wala kupiga kelele, wala sauti yake haitasikika barabarani.
El nu se va zbate și nu va striga, nici nu-i va auzi cineva vocea pe străzi.
20 Mwanzi uliopondeka hatauvunja, wala utambi ufukao moshi hatauzima, mpaka atakapoifanya hukumu ya haki itawale.
El nu va rupe trestia zdrobită. El nu va stinge nici un fân care fumegă, până când va conduce justiția la victorie.
21 Katika jina lake mataifa yatakuwa na tumaini.”
În numele Lui vor nădăjdui neamurile.”
22 Hapo watu wakamletea Yesu kipofu mmoja ambaye alikuwa bubu kwa sababu alikuwa amepagawa na pepo. Yesu akamponya hata, akaweza kusema na kuona.
Atunci a fost adus la El un orb și mut, posedat de un demon, și L-a vindecat, astfel că orbul și mutul vorbea și vedea.
23 Umati wote wa watu ulishangaa ukasema, “Je, huenda ikawa huyu ndiye Mwana wa Daudi?”
Toată mulțimea era uimită și zicea: “Oare poate fi acesta fiul lui David?”
24 Lakini Mafarisayo waliposikia hayo, wakasema, “Mtu huyu anawafukuza pepo kwa uwezo wa Beelzebuli, mkuu wa pepo.”
Dar fariseii, când au auzit, au zis: “Omul acesta nu scoate demoni decât prin Beelzebul, prințul demonilor.”
25 Yesu, akiwa anayajua mawazo yao, akawaambia, “Ufalme wowote uliogawanyika makundimakundi yanayopingana, hauwezi kudumu, na mji wowote au jamaa yoyote iliyogawanyika makundimakundi yanayopingana, itaanguka.
Cunoscându-le gândurile, Isus le-a zis: “Orice împărăție împărțită împotriva ei însăși este dărâmată, și orice cetate sau casă împărțită împotriva ei însăși nu va rămâne în picioare.
26 Ikiwa Shetani anamfukuza Shetani, anajipinga mwenyewe. Basi, ufalme wake utasimamaje?
Dacă Satana îl alungă pe Satana, el este dezbinat împotriva lui însuși. Cum va rămâne atunci împărăția lui în picioare?
27 Ninyi mnasema ati nawafukuza pepo kwa uwezo wa Beelzebuli; je, watoto wenu huwafukuza kwa uwezo wa nani? Kwa sababu hiyo wao ndio watakaowahukumu ninyi.
Dacă Eu, prin Beelzebul, scot afară demoni, prin cine îi scot copiii voștri? De aceea ei vor fi judecătorii voștri.
28 Lakini ikiwa ninawafukuza pepo kwa nguvu ya Roho wa Mungu, basi jueni kwamba Ufalme wa Mungu umekwisha fika kwenu.
Dar dacă eu, prin Duhul lui Dumnezeu, scot afară demoni, atunci Împărăția lui Dumnezeu a venit peste voi.
29 “Au, anawezaje mtu kuivamia nyumba ya mtu mwenye nguvu na kumnyang'anya mali yake, bila kwanza kumfunga huyo mtu mwenye nguvu? Hapo ndipo atakapoweza kumnyang'anya mali yake.
Sau cum poate cineva să intre în casa celui puternic și să-i jefuiască bunurile, dacă nu-l leagă mai întâi pe cel puternic? Atunci îi va jefui casa.
30 “Yeyote asiyejiunga nami, anapingana nami; na yeyote asiyekusanya pamoja nami, hutawanya.
Cine nu este cu Mine, este împotriva Mea, și cine nu se adună cu Mine, risipește.
31 Kwa sababu hiyo, nawaambieni, watu watasamehewa dhambi na kufuru zao zote, lakini hawatasamehewa dhambi ya kumkufuru Roho Mtakatifu.
De aceea vă spun că orice păcat și orice blasfemie va fi iertat oamenilor, dar blasfemia împotriva Duhului nu va fi iertată oamenilor.
32 Tena, asemaye neno la kumpinga Mwana wa Mtu atasamehewa, lakini yule asemaye neno la kumpinga Roho Mtakatifu, hatasamehewa, wala katika ulimwengu huu, wala katika ulimwengu ujao. (aiōn g165)
Oricine va spune un cuvânt împotriva Fiului Omului, îi va fi iertat, dar oricine va vorbi împotriva Duhului Sfânt, nu-i va fi iertat, nici în veacul acesta, nici în cel viitor. (aiōn g165)
33 “Ufanyeni mti kuwa mzuri na matunda yake yatakuwa mema; ufanyeni kuwa mbaya na matunda yake yatakuwa mabaya. Mti hujulikana kwa matunda yake.
“Ori faceți pomul bun și rodul lui bun, ori faceți pomul stricat și rodul lui stricat, căci pomul se cunoaște după rodul lui.
34 Enyi kizazi cha nyoka! Mnawezaje kusema mambo mema hali ninyi ni waovu? Maana mtu husema kutokana na yale yaliyojaa moyoni.
Voi, urmași ai viperelor, cum puteți, fiind răi, să vorbiți lucruri bune? Căci din belșugul inimii, gura vorbește.
35 Mtu mwema hutoa mambo mema katika hazina yake njema; na mtu mbaya hutoa mambo mabaya katika hazina yake mbaya.
Omul bun din comoara sa bună scoate lucruri bune, iar omul rău din comoara sa rea scoate lucruri rele.
36 “Basi, nawaambieni, Siku ya hukumu watu watapaswa kujibu juu ya kila neno lisilofaa wanalosema.
Eu vă spun că orice cuvânt deșert pe care-l spun oamenii, vor da socoteală de el în ziua judecății.
37 Maana kwa maneno yako, utakubaliwa kuwa mwadilifu, na kwa maneno yako, utahukumiwa kuwa na hatia.”
Căci prin cuvintele voastre veți fi îndreptățiți, iar prin cuvintele voastre veți fi osândiți.”
38 Kisha baadhi ya walimu wa Sheria na Mafarisayo wakamwambia Yesu, “Mwalimu, tunataka kuona ishara kutoka kwako.”
Atunci unii dintre cărturari și farisei au răspuns: “Învățătorule, vrem să vedem un semn de la Tine.”
39 Naye akawajibu, “Kizazi kiovu kisicho na uaminifu! Mnataka ishara; hamtapewa ishara nyingine, ila tu ile ishara ya nabii Yona.
Dar El le-a răspuns: “Un neam rău și adulterin caută un semn; dar nu i se va da alt semn decât semnul proorocului Iona.
40 Jinsi Yona alivyokaa siku tatu kutwa kucha tumboni mwa nyangumi, ndivyo naye Mwana wa Mtu atakavyokaa ndani ya ardhi siku tatu kutwa kucha.
Căci, după cum Iona a stat trei zile și trei nopți în pântecele peștelui uriaș, tot așa și Fiul Omului va sta trei zile și trei nopți în inima pământului.
41 Watu wa Ninewi watatokea siku ya hukumu, nao watakihukumu kizazi hiki kwamba kina hatia. Maana Waninewi walitubu kwa sababu ya mahubiri ya Yona, na kumbe hapa kuna kikuu kuliko Yona!
Bărbații din Ninive vor sta în picioare la judecată cu acest neam și îl vor condamna, pentru că s-au pocăit la propovăduirea lui Iona; și iată că cineva mai mare decât Iona este aici.
42 Malkia wa kusini atatokea wakati kizazi hiki kitakapohukumiwa, naye atakihukumu kwamba kina hatia. Maana yeye alisafiri kutoka mbali akaja kusikiliza maneno ya hekima ya Solomoni, na kumbe hapa kuna kikuu kuliko Solomoni.
Împărăteasa Sudului se va ridica la judecata cu acest neam și-l va osândi, pentru că a venit de la marginile pământului să asculte înțelepciunea lui Solomon; și iată, cineva mai mare decât Solomon este aici.
43 “Pepo mchafu akifukuzwa kwa mtu, huzururazurura jangwani akitafuta mahali pa kupumzika asipate.
“Când un duh necurat iese din om, trece prin locuri fără apă, căutând odihnă, și nu o găsește.
44 Hapo hujisemea: Nitarudi nyumbani kwangu nilikotoka. Lakini anaporudi na kuikuta tupu, imefagiwa na kupambwa,
Atunci el spune: “Mă voi întoarce în casa mea de unde am venit.” Și când se întoarce, o găsește goală, măturată și pusă în ordine.
45 huenda kuwachukua pepo wengine saba, wabaya kuliko yeye; na wote huja wakamwingia huyo mtu. Na hali ya mtu huyo sasa huwa mbaya kuliko hapo mwanzo. Ndivyo itakavyokuwa kwa watu hawa waovu.”
Atunci se duce și ia cu el alte șapte duhuri mai rele decât el, intră înăuntru și locuiesc acolo. Ultima stare a acelui om devine mai rea decât prima. Tot așa va fi și cu această generație rea.”
46 Yesu alikuwa bado anasema na umati wa watu wakati mama yake na ndugu zake walipofika na kusimama nje, wakitaka kusema naye.
Pe când vorbea El încă mulțimilor, iată că mama și frații Lui stăteau afară și căutau să vorbească cu El.
47 Basi, mtu mmoja akamwambia, “Mama yako na ndugu zako wako nje, wanataka kusema nawe.”
Cineva i-a zis: “Iată, mama ta și frații tăi stau afară și caută să vorbească cu tine.”
48 Lakini Yesu akamjibu mtu huyo, “Mama yangu ni nani? Na ndugu zangu ni kina nani?”
Dar el a răspuns celui ce-i vorbea: “Cine este mama mea? Cine sunt frații mei?”
49 Kisha akaunyosha mkono wake kuelekea wanafunzi wake, akasema, “Hawa ndio mama yangu na ndugu zangu!
El a întins mâna spre ucenicii Săi și a zis: “Iată mama Mea și frații Mei!
50 Maana yeyote anayefanya anavyotaka Baba yangu aliye mbinguni, huyo ndiye ndugu yangu, dada yangu na mama yangu.”
Căci oricine face voia Tatălui Meu, care este în ceruri, acela este fratele Meu, sora Mea și mama Mea.”
