< Mithali 31 >
1 Maneno ya mfalme Lemueli - mausia aliyofundishwa na mama yake.
Cuvintele împăratului Lemuel, profeția pe care mama lui l-a învățat.
2 Mwanangu nini? Na ni nini mwana wa tumbo langu? Na ni nini mwana wa nadhiri zangu?
Ce, fiul meu? Și ce, fiul pântecelui meu? Și ce, fiul promisiunilor mele?
3 Nguvu zako usiwape wanawake; au wenye kuharibu wafalme njia zako.
Nu da vigoarea ta femeilor, nici căile tale aceleia ce distruge împărați.
4 Lemueli, kunywa divai, siyo kwa ajili ya wafalme, wala kwa watawala kuuliza, “kileo kikali kiko wapi?”
Nu este pentru împărați, O Lemuel, nu este pentru împărați să bea vin, nici pentru prinți băutura tare;
5 Kwa sababu kama watakunywa, watasahau sheria ni nini, na kupotosha haki za wote walioonewa.
Ca nu cumva să bea și să uite legea și să pervertească judecata oricăruia dintre cei nenorociți.
6 Wape kileo kikali watu wanaopotea na mvinyo kwa wale wenye kutaabika kwa uchungu.
Dă băutură tare aceluia ce stă să piară și vin acelora cu o inimă îndurerată.
7 Atakunywa na kusahau umasikini wake na hataikumbuka taabu yake.
Lasă-l să bea și să își uite sărăcia și să nu își mai amintească de nefericirea lui.
8 Ongea kwa ajili yao wasioweza kuongea, kwa madai ya wote wanaopotea.
Deschide-ți gura pentru cel mut în cauza tuturor acelora ce sunt rânduiți pentru nimicire.
9 Ongea na uhukumu kwa vipimo vya haki na utetee dai la masikini na watu wahitaji.
Deschide-ți gura, judecă cu dreptate și pledează în cauza celui sărac și nevoiaș.
10 Mke hodari ni nani anaweza kumpata? Thamani yake ni zaidi kuliko vito.
Cine poate găsi o femeie virtuoasă? Fiindcă prețul ei este mult peste cel al rubinelor.
11 Moyo wa mume wake humwamini, na hatakuwa masikini.
Inima soțului ei se încrede în ea, așa încât el nu va avea nevoie de pradă.
12 Humtendea mambo mema na wala si mabaya siku zote za maisha yake.
Ea îi va face bine și nu rău în toate zilele vieții ei.
13 Huchagua sufu na kitani, na hufanya kazi yake ya mikono kwa furaha.
Ea caută lână și in și lucrează cu plăcere cu mâinile ei.
14 Yupo kama meli za wafanyabiashara; huleta chakula chake kutoka mbali.
Ea este precum corăbiile comercianților; de departe își aduce mâncarea.
15 Huamka wakati wa usiku na kuwapa chakula watu wa kaya yake, na kugawa kazi kwa watumishi wake wa kike.
Ea se trezește când este încă noapte și dă mâncare casei ei și o porție servitoarelor.
16 Hulifikiria shamba na kulinunua, kwa tunda la mikono yake hupanda shamba la mizabibu.
Ea are în considerare un câmp și îl cumpără; cu rodul mâinilor ei sădește o vie.
17 Yeye mwenyewe hujivika nguvu na kuimarisha mikono yake.
Ea își încinge șalele cu putere și își întărește brațele.
18 Huangalia ni kipi kitaleta faida nzuri kwake; usiku wote taa yake haizimishwi.
Ea pricepe că produsele ei sunt bune; candela ei nu se stinge în noapte.
19 Mikono yake huiweka kwenye mpini wa kisokotea nyuzi na hushikilia kisokotea nyuzi.
Ea își pune mâinile pe furcă și mâinile ei țin fusul.
20 Mkono wake huwafikia watu masikini; mikono yake huwafikia watu wahitaji.
Ea își întinde mâna spre cel sărac; da, își întinde mâinile spre cel nevoiaș.
21 Haogopi theluji kwa ajili ya kaya yake, kwa maana nyumba yake yote imevika kwa nguo nyekundu.
Ea nu se teme de zăpadă pentru casa ei, fiindcă toți ai casei ei sunt îmbrăcați cu stacojiu.
22 Hutengeneza matandiko ya kitanda chake, na huvaa nguo za kitani ya dhambarau safi.
Ea își face singură cuverturi; îmbrăcămintea ei este mătase și purpură.
23 Mume wake anajulikana malangoni, anapoketi na wazee wa nchi.
Soțul ei este cunoscut la porți, când șade printre bătrânii țării.
24 Hutengeneza mavazi ya kitani na kuyauza, na naleta mishipi kwa wafanyabiashara.
Ea face stofe fine de in și le vinde; și dă comerciantului brâie.
25 Amevaa nguvu na heshima, na wakati ujao huucheka.
Putere și onoare sunt îmbrăcămintea ei și ea se va bucura de ziua care vine.
26 Anafumbua kinywa chake kwa hekima na sheria ya ukarimu ipo kwenye ulimi wake.
Ea își deschide gura cu înțelepciune și pe limba ei se află legea bunătății.
27 Huangalia njia za nyumba yake na hawezi kula mkate wa uvivu.
Ea veghează căile celor din casa ei și nu mănâncă pâinea trândăviei.
28 Watoto wake huinuka na kumwita heri na mume wake humsifia, akisema,
Copiii ei se ridică și o numesc binecuvântată; soțul ei la fel și o laudă:
29 “Wanawake wengi wamefanya vizuri, lakini wewe umewapita wote.”
Multe fiice s-au purtat virtuos, dar tu le întreci pe toate.
30 Madaha ni udanganyifu, uzuri ni ubatili; bali mwanamke amchaye Yehova, atasifiwa.
Favoarea este înșelătoare și frumusețea este deșartă, dar o femeie care se teme de DOMNUL va fi lăudată.
31 Mpeni tunda la mikono yake na kazi zake zimsifu katika malango.
Dă-i din rodul mâinilor ei și să o laude la porți propriile ei fapte.