Mithali 18
1 Yule ambaye hujitenga hutafuta matakwa yake mwenyewe na hupingana na hukumu zote za kweli.
Prin dorință un om, separându-se, caută și se amestecă cu toată înțelepciunea.
2 Mpumbavu hapati raha katika ufahamu, lakini hufunua kile kilichopo katika moyo wake.
Un prost nu își găsește plăcerea în înțelegere, ci în descoperirea inimii sale.
3 Mtu mwovu anapokuja, dharau huja pamoja naye- sambamba na aibu na shutuma.
Când vine cel stricat vine și disprețul, și cu mârșăvia, ocara.
4 Maneno ya kinywa cha mtu ni maji yenye kina kirefu; chemchemi ya hekima ni mkondo unaotiririka.
Cuvintele gurii unui om sunt ca ape adânci, iar izvorul înțelepciunii ca un pârâu revărsat.
5 Si vema kuwa na upendeleo kwa mwovu, wala haifai kukana haki kwa wale watendao mema.
Nu este bine a părtini persoana celui stricat, [nu este bine] a doborî pe cel drept în judecată.
6 Midomo ya mpumbavu huletea mafarakano na kinywa chake hukaribisha mapigo.
Buzele prostului intră în ceartă și gura lui cere lovituri.
7 Kinywa cha mpumbavu ni uharibifu wake na hujinasa mwenye kwa midomo yake.
Gura unui prost îi este nimicire și buzele lui sunt capcana sufletului său.
8 Maneno ya mmbea ni kama chembe tamu na hushuka katika sehema za ndani sana kwenye mwili.
Vorbele unui bârfitor sunt ca rănile și coboară în părțile cele mai adânci ale pântecelui.
9 Basi, ambaye ni mzembe katika kazi yake ni ndugu yake anayeharibu wengi.
Cel care de asemenea lenevește în lucrul său este frate cu cel care risipește mult.
10 Jina la Yehova ni mnara imara; atendaye haki hukimbilia na kuwa salama.
Numele DOMNULUI este un turn puternic; cel drept aleargă înăuntrul lui și este în siguranță.
11 Mali ya tajiri ni mji wake imara na katika fikira zake ni kama ukuta mrefu.
Averea bogatului este cetatea lui tare și ca un zid înalt în îngâmfarea lui.
12 Moyo wa mtu huwa na kiburi kabla ya anguko lake, bali unyenyekevu hutangulia kabla ya heshima.
Înainte de nimicire, inima omului este îngâmfată; și înaintea onoarei, este umilință.
13 Anayejibu kabla ya kusikiliza- ni upuuzi na aibu yake.
Cel ce răspunde la un lucru înainte să îl audă, aceasta este prostie și rușine pentru el.
14 Roho ya mtu itajinusuru na madhara, bali roho iliyopondeka nani anaweza kuivumilia?
Duhul unui om îi va sprijini neputința, dar cine poate purta un duh rănit?
15 Moyo wa mwenye akili hujipatia maarifa na usikivu wa mwenye busara huitafuta.
Inima celui chibzuit obține cunoaștere și urechea celui înțelept caută cunoaștere.
16 Zawadi ya mtu inaweza kufungua njia na kumleta mbele ya mtu muhimu.
Darul unui om îi face loc și îl aduce înaintea oamenilor însemnați.
17 Wa kwanza kujitetea katika shitaka lake huonekana kuwa na haki hadi mpinzani wake aje na kumuuliza maswali.
Primul în propria sa cauză pare drept, dar vine aproapele său și îl cercetează.
18 Kupiga kura kunamaliza mabishano na kuwatawanya wapinzani imara.
Sorțul face să înceteze certurile și separă între cei puternici.
19 Ndugu aliyechukizwa ni mgumu kushawishiwa kuliko mji wenye nguvu, na kugombana ni kama makomeo ya ngome.
Un frate ofensat este mai greu de câștigat decât o cetate tare, și certurile lor sunt ca zăbrelele unui castel.
20 Tumbo la mtu litashiba kutoka kwenye tunda la kinywa chake; atatoshelezwa kwa mavuno ya midomo yake.
Pântecele unui om va fi săturat cu rodul gurii sale; și cu câștigul buzelor sale se va îndestula.
21 Uzima na kifo hutawaliwa kwa ulimi, na wale wenye kuupenda ulimi watakula tunda lake.
Moarte și viață sunt în puterea limbii, și cei ce o iubesc vor mânca din rodul ei.
22 Yeye apataye mke anapata kitu chema na kupokea fadhila kutoka kwa Yehova.
Oricine găsește o soție găsește un lucru bun și obține favoare de la DOMNUL.
23 Mtu masikini huomba rehema, lakini mtu tajiri hujibu kwa ukali.
Săracul folosește rugăminți, dar cel bogat răspunde cu asprime.
24 Anayejidai kwa marafiki wengi watamleta katika uharibifu, bali yupo rafiki ambaye huwa karibu kuliko ndugu.
Un om care are prieteni trebuie să se arate el însuși prietenos; și este un prieten care se lipește mai aproape ca un frate.
