Ayubu 28
1 Hakika kuna machimbo ya fedha, wanaposafisha dhahabu.
Cu siguranță este o vână pentru argint și un loc pentru aur, unde ei îl purifică.
2 Chuma uchimbwa; shaba uyeyushwa kutoka katika jiwe.
Fierul este luat din pământ și arama este topită [din] piatră.
3 Mtu anaondoa giza na kutafuta, katika mpaka wa mbali, mawe hayaonekani na giza totoro.
El pune o margine întunericului și cercetează toată desăvârșirea, pietrele întunericului și umbra morții.
4 Huchimba shimo mbali na makazi ya watu, mahali pasipopitwa na mtu. Huning'inia mbali na watu; uharakisha kwenda na kurudi.
Potopul izbucnește de la locuitor; apele uitate de picior sunt uscate, îndepărtate de la oameni.
5 Kwa nchi, kizalishwapo chakula, inapinduliwa kama kwa moto.
Cât despre pământ, din el iese pâinea și dedesubt acesta este întors ca focul.
6 Mawe yake yana johari, na vumbi lake lina dhahabu.
Pietrele lui sunt locul safirelor și are praf de aur.
7 Hata ndege mwindaji hapajui, wala jicho la kipanga halijapaona.
Este o cărare pe care nicio pasăre nu o cunoaște și pe care ochiul vulturului nu a văzut-o;
8 Ndege mwenye majivuna hajawai kuiona njia hiyo, wala simba mkali kupita pale.
Puii leului nu au călcat-o, leul feroce nu a trecut pe lângă ea.
9 Mtu huchimba mwamba mgumu; hupindua milima katika vyanzo vyake.
Își pune mâna pe stâncă, răstoarnă munții din rădăcini.
10 Huweka njia katika miamba; macho yake pale kila kilicho cha thamani.
El taie râuri printre stânci; și ochiul lui vede fiecare lucru prețios.
11 Hufunga vyanzo hata wasiondoke; kilichofichika pale hukifunua.
El stăvilește potopurile de la revărsare; și ce este ascuns scoate la lumină.
12 Hekima itakuwa wapi? Mahali pa ufahamu ni wapi?
Dar unde se va găsi înțelepciunea? Și unde este locul înțelegerii?
13 Mtu hafahamu thamani yake; wala haipatikani katika nchi ya walio hai.
Omul nu cunoaște prețul ei și nu se găsește în țara celor vii.
14 Vilindi vya maji chini ya nchi husema, 'Haiko kwangu'; bahari husema, 'Haipo pamoja nami.'
Adâncul spune: Nu este în mine; și marea spune: Nu este cu mine.
15 Hainunuliwi kwa dhahabu; wala hailinganishwi na fedha.
Nu poate fi obținută cu aur, nici argintul nu va fi cântărit ca preț al ei.
16 Haiwezi kuthamanishwa na dhahabu ya Ofiri, kwa jiwe jeusi la thamani au johari.
Nu poate fi prețuită cu aurul Ofirului, cu prețiosul onix, sau safirul.
17 Dhahabu na fuwele hailingani nayo kwa thamani; wala haiwezi kubadilishwa kwa vito vya dhahabu safi.
Aurul și cristalul nu o pot egala; și schimbarea ei nu va fi pe bijuterii din aur pur.
18 Hailinganishwi na marijani wala yaspi; hakika, thamani ya hekima inapita madini ya rubi.
Nu se va aminti despre coral sau perle, pentru că prețul înțelepciunii este peste cel al rubinelor.
19 Topazi ya Ethiopia hailinganishwi nayo; wala kuthamanishwa kwa dhahabu safi.
Topazul din Etiopia nu o va egala, nici nu va fi prețuită cu aur pur.
20 Je hekima inatoka wapi? Mahali pa ufahamu ni wapi?
De unde vine atunci înțelepciunea? Și unde este locul înțelegerii?
21 Hekima imejificha mbali na macho ya viumbe wote na ndege wa angani.
Văzând că este ascunsă de ochii tuturor celor vii și ascunsă de păsările cerului.
22 Mauti na uharibifu husema, 'Tumesikia tu tetesi kwa masikio yetu.'
Distrugerea și moartea spun: Am auzit cu urechile noastre de faima ei.
23 Mungu hufahamu njia ya kuipata; anapafahamu ilipo.
Dumnezeu îi înțelege calea și îi cunoaște locul;
24 Kwani uona miisho yote ya dunia na huona chini ya mbingu zote.
Pentru că el privește la marginile pământului și vede sub întregul cer;
25 Hapo kale, alifanya nguvu za upepo na kuyagawanya maji kwa kipimo.
Pentru a face o măsură de greutate vânturilor; și cântărește apele cu măsura.
26 Aliiwekea mvua tamko na njia ya radi na munguromo.
Când a dat o hotărâre pentru ploaie și o cale pentru fulgerul tunetului,
27 Kisha akaiona hekima na kuitangaza; aliianzisha, bila shaka, na kuipima.
Atunci a văzut-o și a vestit-o; el a pregătit-o, da, și a cercetat-o.
28 Aliwambia watu, 'Tazameni, kumcha Bwana - ni hekima; kuacha uovu ni ufahamu.”
Și omului i-a spus: Iată, teama de Domnul, aceasta este înțelepciune; și a pleca de la rău este înțelegere.
