Zaburi 78
1 Utenzi wa Asafu. Enyi watu wangu, sikieni mafundisho yangu, sikilizeni maneno ya kinywa changu.
Maschil al lui Asaf. Deschide urechea, poporul meu, la legea mea, aplecați-vă urechile la cuvintele gurii mele.
2 Nitafungua kinywa changu kwa mafumbo, nitazungumza mambo yaliyofichika, mambo ya kale:
Îmi voi deschide gura în parabolă, voi rosti vorbe adânci din vechime,
3 yale ambayo tuliyasikia na kuyajua, yale ambayo baba zetu walituambia.
Pe care noi le-am auzit și le-am cunoscut și pe care părinții noștri ni le-au spus.
4 Hatutayaficha kwa watoto wao; tutakiambia kizazi kijacho matendo yastahiliyo sifa ya Bwana, uweza wake, na maajabu aliyoyafanya.
Nu le vom ascunde de copiii lor, arătând generației care vine laudele DOMNULUI și puterea lui și lucrările lui minunate pe care le-a făcut.
5 Aliagiza amri kwa Yakobo na akaweka sheria katika Israeli, ambazo aliwaamuru baba zetu wawafundishe watoto wao,
Fiindcă el a întemeiat o mărturie în Iacob și a rânduit o lege în Israel, pe care a poruncit-o părinților noștri, ca ei să le vestească copiilor lor,
6 ili kizazi kijacho kizijue, pamoja na watoto ambao watazaliwa, nao pia wapate kuwaeleza watoto wao.
Ca generația care vine să le cunoască, chiar copiii care se vor naște; ei se vor ridica și le vor vesti copiilor lor,
7 Ndipo wangeweka tumaini lao kwa Mungu, nao wasingesahau matendo yake, bali wangalizishika amri zake.
Ca ei să își pună speranța în Dumnezeu și să nu uite lucrările lui Dumnezeu, ci să țină poruncile lui,
8 Ili wasifanane na baba zao, waliokuwa kizazi cha ukaidi na uasi, ambao roho zao hazikuwa na uaminifu kwake, ambao roho zao hazikumwamini.
Și să nu fie ca părinții lor, o generație încăpățânată și răzvrătită, o generație care nu și-a îndreptat inima și al cărei duh nu a fost neclintit cu Dumnezeu.
9 Watu wa Efraimu, ingawa walijifunga pinde, walikimbia siku ya vita.
Copiii lui Efraim, înarmați și purtând arcuri, au dat înapoi în ziua bătăliei.
10 Hawakulishika agano la Mungu na walikataa kuishi kwa sheria yake.
Nu au ținut legământul lui Dumnezeu și au refuzat să umble în legea lui;
11 Walisahau aliyokuwa ameyatenda, maajabu aliyokuwa amewaonyesha.
Și au uitat lucrările lui și minunile lui pe care li le-a arătat.
12 Alitenda miujiza machoni mwa baba zao, huko Soani, katika nchi ya Misri.
Lucruri minunate a făcut el înaintea părinților lor, în țara Egiptului, în câmpia Țoanului.
13 Aliigawanya bahari akawapitisha, alifanya maji yasimame imara kama ukuta.
A despărțit marea și i-a făcut să treacă prin ea; și a făcut apele să stea ca o movilă.
14 Aliwaongoza kwa wingu mchana na kwa nuru kutoka kwenye moto usiku kucha.
De asemenea în timpul zilei i-a condus cu un nor și toată noaptea cu o lumină a focului.
15 Alipasua miamba jangwani na akawapa maji tele kama bahari,
A despicat stâncile în pustie și le-a dat să bea ca din marile adâncuri.
16 alitoa vijito kutoka kwenye jabali lililochongoka, akayafanya maji yatiririke kama mito.
De asemenea a scos izvoare din stâncă și a făcut apele să curgă asemenea râurilor.
17 Lakini waliendelea kutenda dhambi dhidi yake, wakiasi jangwani dhidi ya Aliye Juu Sana.
Iar ei au păcătuit încă și mai mult împotriva lui, provocându-l pe cel Preaînalt în pustie.
18 Kwa makusudi walimjaribu Mungu, wakidai vyakula walivyovitamani.
Și au ispitit pe Dumnezeu în inima lor, cerând carne pentru pofta lor.
19 Walinena dhidi ya Mungu, wakisema, “Je, Mungu aweza kuandaa meza jangwani?
Da, au vorbit împotriva lui Dumnezeu, au spus: Poate să întindă Dumnezeu o masă în pustie?
20 Alipopiga mwamba, maji yalitoka kwa nguvu, vijito vikatiririka maji mengi. Lakini je, aweza kutupa chakula pia? Je, anaweza kuwapa watu wake nyama?”
Iată, el a lovit stânca, astfel că apele au țâșnit și izvoarele au inundat; poate el să dea și pâine? Poate face rost de carne pentru poporul său?
21 Bwana alipowasikia, alikasirika sana, moto wake ukawa dhidi ya Yakobo, na ghadhabu yake ikawaka dhidi ya Israeli,
De aceea DOMNUL a auzit și s-a înfuriat, așa că un foc a fost aprins împotriva lui Iacob și mânie de asemenea s-a ridicat împotriva lui Israel,
22 kwa kuwa hawakumwamini Mungu, wala kuutumainia ukombozi wake.
Deoarece nu au crezut în Dumnezeu și nu s-au încrezut în salvarea lui,
23 Hata hivyo alitoa amri kwa anga zilizo juu na kufungua milango ya mbingu,
Deși a poruncit norilor de deasupra și a deschis ușile cerului,
24 akawanyeshea mana ili watu wale; aliwapa nafaka ya mbinguni.
Și a plouat mană peste ei, pentru a mânca și le-a dat din grânele cerului.
25 Watu walikula mkate wa malaika, akawatumia chakula chote ambacho wangeliweza kula.
Omul a mâncat mâncarea îngerilor, le-a trimis mâncare pe săturate.
26 Aliachia upepo wa mashariki kutoka kwenye mbingu na kuuongoza upepo wa kusini kwa uwezo wake.
El a făcut ca un vânt de est să bată în cer și prin puterea lui a adus vântul de sud.
27 Aliwanyeshea nyama kama mavumbi, ndege warukao kama mchanga wa pwani.
De asemenea el a plouat carne peste ei ca țărâna și păsări cu pene ca nisipul mării.
28 Aliwafanya washuke ndani ya kambi yao, kuzunguka mahema yao yote.
Și le-a lăsat să cadă în mijlocul taberei lor, în jurul locuințelor lor.
29 Walikula na kusaza, kwa maana alikuwa amewapa kile walichotamani.
Așa că au mâncat și au fost bine săturați, căci le-a dat după propria lor poftă;
30 Kabla hawajamaliza kula walichokitamani, hata kilipokuwa kingali bado vinywani mwao,
Nu s-au abătut de la pofta lor. Dar pe când le era mâncarea încă în gură,
31 hasira ya Mungu ikawaka juu yao, akawaua wale waliokuwa na nguvu zaidi miongoni mwao, akiwaangusha vijana wa Israeli.
Furia lui Dumnezeu a venit peste ei și a ucis pe cei mai grași dintre ei și a doborât pe cei aleși ai lui Israel.
32 Licha ya haya yote, waliendelea kutenda dhambi, licha ya maajabu yake, hawakuamini.
Totuși au mai păcătuit și nu au crezut, în ciuda lucrărilor lui minunate.
33 Kwa hiyo akamaliza siku zao katika ubatili na miaka yao katika vitisho.
De aceea a mistuit zilele lor în deșertăciune și anii lor în tulburare.
34 Kila mara Mungu alipowaua baadhi yao, waliosalia walimtafuta, walimgeukia tena kwa shauku.
Când i-a ucis, atunci l-au căutat și s-au întors și l-au căutat devreme pe Dumnezeu.
35 Walikumbuka kwamba Mungu alikuwa Mwamba wao, kwamba Mungu Aliye Juu Sana alikuwa Mkombozi wao.
Și și-au amintit că Dumnezeu era stânca lor și Dumnezeul cel Preaînalt, răscumpărătorul lor.
36 Lakini walimdanganya kwa vinywa vyao, wakisema uongo kwa ndimi zao,
Cu toate acestea l-au lingușit cu gura lor și l-au mințit cu limbile lor.
37 mioyo yao haikuwa thabiti kwake, wala hawakuwa waaminifu katika agano lake.
Pentru că inima lor nu era dreaptă cu el, nici nu au fost neclintiți în legământul lui.
38 Hata hivyo alikuwa na huruma, alisamehe maovu yao na hakuwaangamiza. Mara kwa mara alizuia hasira yake, wala hakuchochea ghadhabu yake yote.
Dar el, fiind plin de compasiune, le-a iertat nelegiuirea și nu i-a nimicit, da, de multe ori și-a întors mânia și nu și-a stârnit toată furia.
39 Alikumbuka kwamba wao walikuwa nyama tu, upepo upitao ambao haurudi.
Căci și-a amintit că erau doar carne; un vânt care trece și nu se mai întoarce.
40 Mara ngapi walimwasi jangwani na kumhuzunisha nyikani!
Cât de des l-au provocat în pustie și l-au mâhnit în pustietate.
41 Walimjaribu Mungu mara kwa mara, wakamkasirisha yeye Aliye Mtakatifu wa Israeli.
Da, s-au întors înapoi și au ispitit pe Dumnezeu și au limitat pe Sfântul lui Israel.
42 Hawakukumbuka uwezo wake, siku aliyowakomboa kutoka kwa mtesi,
Nu și-au amintit de mâna lui, nici ziua când i-a eliberat de dușman.
43 siku aliyoonyesha ishara zake za ajabu huko Misri, maajabu yake huko Soani.
Cum a făcut semnele lui în Egipt și minunile lui în câmpia Țoanului.
44 Aligeuza mito yao kuwa damu, hawakuweza kunywa maji kutoka vijito vyao.
Și a prefăcut râurile lor în sânge; și potopurile lor, ca să nu le poată bea.
45 Aliwapelekea makundi ya mainzi yakawala, na vyura wakawaharibu.
A trimis diferite feluri de muște printre ei, care i-au mâncat; și broaște, care i-au nimicit.
46 Aliruhusu tunutu kuharibu mimea yao, mazao yao kwa nzige.
El a dat averea lor omidei și munca lor lăcustei.
47 Aliharibu mizabibu yao kwa mvua ya mawe na mikuyu yao kwa mvua iliyochangamana na theluji.
Le-a distrus viile cu grindină și sicomorii lor cu brumă.
48 Aliwaachia mifugo yao mvua ya mawe, akayapiga makundi ya wanyama wao kwa radi.
De asemenea pe vitele lor le-a dat grindinei și turmele lor trăsnetelor încinse.
49 Aliwafungulia hasira yake kali, ghadhabu yake, hasira na uadui, na kundi la malaika wa kuharibu.
A aruncat asupra lor înverșunarea mâniei sale, furie și indignare și tulburare, trimițând îngeri răi printre ei.
50 Aliitengenezea njia hasira yake, hakuwaepusha na kifo, bali aliwaachia tauni.
A deschis o cale mâniei sale, nu a cruțat sufletul lor de la moarte, ci a dat viața lor ciumei.
51 Aliwapiga wazaliwa wote wa kwanza wa Misri, matunda ya kwanza ya ujana katika mahema ya Hamu.
Și a lovit pe toți întâii născuți în Egipt; măreția puterii lor în corturile lui Ham.
52 Lakini aliwatoa watu wake kama kundi, akawaongoza kama kondoo kupitia jangwani.
Dar pe poporul său l-a făcut să meargă înainte, ca oile, și i-a condus în pustie ca pe o turmă.
53 Aliwaongoza salama, wala hawakuogopa, bali bahari iliwameza adui zao.
Și i-a condus în siguranță, așa că nu s-au temut, ci marea a acoperit pe dușmanii lor.
54 Hivyo akawaleta hadi kwenye mpaka wa nchi yake takatifu, hadi nchi ya vilima ambayo mkono wake wa kuume ulikuwa umeitwaa.
Și i-a adus la granița sanctuarului său, chiar la acest munte, pe care dreapta lui l-a cumpărat.
55 Aliyafukuza mataifa mbele yao, na kuwagawia nchi zao kama urithi, aliwakalisha makabila ya Israeli katika makao yao.
De asemenea a alungat pe păgâni dinaintea lor și le-a împărțit cu frânghia o moștenire și a făcut ca triburile lui Israel să locuiască în corturile lor.
56 Lakini wao walimjaribu Mungu, na kuasi dhidi ya Yeye Aliye Juu Sana, wala hawakuzishika sheria zake.
Totuși au ispitit și au provocat pe Dumnezeul cel preaînalt și nu au ținut mărturiile lui.
57 Kama baba zao, hawakuwa thabiti wala waaminifu, wakawa wasioweza kutegemewa kama upinde wenye kasoro.
Ci s-au întors înapoi și s-au purtat necredincios ca părinții lor; s-au abătut asemenea unui arc înșelător.
58 Wakamkasirisha Mungu kwa mahali pao pa juu pa kuabudia miungu, wakachochea wivu wake kwa sanamu zao.
Fiindcă l-au provocat la mânie cu înălțimile lor și l-au împins la gelozie cu chipurile lor cioplite.
59 Wakati Mungu alipowasikia, alikasirika sana, akamkataa Israeli kabisa.
Când Dumnezeu a auzit, s-a înfuriat, și a detestat foarte mult pe Israel.
60 Akaiacha hema ya Shilo, hema aliyokuwa ameiweka katikati ya wanadamu.
Așa că a părăsit tabernacolul din Șilo, cortul pe care l-a pus printre oameni.
61 Akalipeleka Sanduku la nguvu zake utumwani, utukufu wake mikononi mwa adui.
Și i-a dat puterea în captivitate și gloria sa în mâna dușmanului.
62 Aliachia watu wake wauawe kwa upanga, akaukasirikia sana urithi wake.
De asemenea a dat pe poporul său sabiei; și s-a înfuriat pe moștenirea sa.
63 Moto uliwaangamiza vijana wao, na wanawali wao hawakuimbiwa nyimbo za arusi,
Focul a mistuit pe tinerii lor; și tinerele lor nu au fost date în căsătorie.
64 makuhani wao waliuawa kwa upanga, wala wajane wao hawakuweza kulia.
Preoții lor au căzut prin sabie; și văduvele lor nu au bocit.
65 Ndipo Bwana alipoamka kama vile kuamka usingizini, kama vile mtu aamkavyo kutoka kwenye bumbuazi la mvinyo.
Atunci Domnul s-a trezit ca unul din somn și ca un bărbat tare ce strigă din cauza vinului.
66 Aliwapiga na kuwashinda adui zake, akawatia katika aibu ya milele.
Și a lovit pe dușmanii săi în părțile dinapoi; i-a pus într-o ocară eternă.
67 Ndipo alipozikataa hema za Yosefu, hakulichagua kabila la Efraimu,
Mai mult, a refuzat cortul lui Iosif și nu a ales tribul lui Efraim,
68 lakini alilichagua kabila la Yuda, Mlima Sayuni, ambao aliupenda.
Ci a ales tribul lui Iuda, muntele Sion pe care l-a iubit.
69 Alijenga patakatifu pake kama vilele, kama dunia ambayo aliimarisha milele.
Și și-a construit sanctuarul asemenea palatelor înalte, ca pământul pe care l-a întemeiat pentru totdeauna.
70 Akamchagua Daudi mtumishi wake na kumtoa kwenye mazizi ya kondoo.
A ales de asemenea pe David, servitorul lui, și l-a luat de la staulele oilor;
71 Kutoka kuchunga kondoo alimleta kuwa mchungaji wa watu wake Yakobo, wa Israeli urithi wake.
De la a urma oile care alăptau l-a adus să pască pe Iacob, poporul lui, și pe Israel, moștenirea lui.
72 Naye Daudi aliwachunga kwa uadilifu wa moyo, kwa mikono ya ustadi aliwaongoza.
Astfel i-a păscut conform cu integritatea inimii sale și i-a condus prin iscusința mâinilor sale.
