Mithali 23
1 Uketipo kula chakula na mtawala, angalia vyema kile kilicho mbele yako,
Când te așezi să mănânci cu un conducător, cu atenție ia aminte la ce este înaintea ta;
2 na utie kisu kooni mwako kama ukiwa mlafi.
Și pune un cuțit la gâtul tău, dacă ești un om dedat apetitului.
3 Usitamani vyakula vyake vitamu kwa kuwa chakula hicho ni cha hila.
Nu dori delicatesele lui, fiindcă ele sunt mâncare înșelătoare.
4 Usijitaabishe ili kuupata utajiri, uwe na hekima kuonyesha kujizuia.
Nu munci ca să fii bogat; oprește-te de la propria ta înțelepciune.
5 Kufumba na kufumbua utajiri hutoweka, huwa kama umepata mabawa ghafula, ukaruka na kutoweka angani kama tai.
Îți vei aținti ochii asupra a ceva ce nu este? Fiindcă bogățiile cu siguranță își fac aripi; ele zboară departe ca o acvilă spre cer.
6 Usile chakula cha mtu mchoyo, usitamani vyakula vyake vitamu,
Nu mânca pâinea aceluia ce are un ochi rău, nici nu dori delicatesele lui,
7 kwa maana yeye ni aina ya mtu ambaye kila mara anafikiri juu ya gharama. Anakuambia, “Kula na kunywa,” lakini moyo wake hauko pamoja nawe.
Fiindcă așa cum gândește în inima lui, așa este el; Mănâncă și bea, îți spune el; dar inima lui nu este cu tine.
8 Utatapika kile kidogo ulichokula, nawe utakuwa umepoteza bure maneno yako ya kumsifu.
Bucata pe care ai mâncat-o, o vei vărsa și îți vei pierde cuvintele dulci.
9 Usizungumze na mpumbavu, kwa maana atadhihaki hekima ya maneno yako.
Nu vorbi în urechile unui prost, fiindcă va disprețui înțelepciunea cuvintelor tale.
10 Usisogeze jiwe la mpaka wa zamani wala kunyemelea kwenye mashamba ya yatima,
Nu scoate pietrele vechi de hotar și nu intra în câmpurile celor fără tată,
11 kwa kuwa Mtetezi wao ni mwenye nguvu, atalichukua shauri lao dhidi yako.
Fiindcă răscumpărătorul lor este puternic; va pleda împotriva ta în cauza lor.
12 Elekeza moyo wako kwenye mafundisho na masikio yako kwenye maneno ya maarifa.
Dedică-ți inima instruirii și urechile tale cuvintelor cunoașterii.
13 Usimnyime mtoto adhabu, ukimwadhibu kwa fimbo, hatakufa.
Nu cruța copilul de la disciplinare, fiindcă dacă îl bați cu nuiaua, nu va muri.
Bate-l cu nuiaua și îi vei elibera sufletul din iad. (Sheol h7585)
15 Mwanangu, kama moyo wako una hekima, basi moyo wangu utafurahi,
Fiul meu, dacă inima ta este înțeleaptă, inima mea se va bucura, chiar a mea.
16 utu wangu wa ndani utafurahi, wakati midomo yako itakapozungumza lililo sawa.
Da, rărunchii mei se vor bucura când buzele tale spun lucruri drepte.
17 Usiuruhusu moyo wako kuwaonea wivu wenye dhambi, bali kila mara uwe na bidii katika kumcha Bwana.
Să nu invidieze inima ta pe păcătoși, ci rămâi în teama de DOMNUL cât este ziua de lungă.
18 Hakika kuna tumaini la baadaye kwa ajili yako, nalo tarajio lako halitakatiliwa mbali.
Căci cu siguranță este un viitor și așteptarea ta nu va fi stârpită.
19 Sikiliza, mwanangu na uwe na hekima, weka moyo wako kwenye njia iliyo sawa.
Ascultă fiul meu și fii înțelept și călăuzește-ți inima pe cale.
20 Usiwe miongoni mwa wanywao mvinyo, au wale walao nyama kwa pupa,
Nu fi printre băutorii de vin, printre destrăbălații mâncători de carne;
21 kwa maana walevi na walafi huwa maskini, nako kusinzia huwavika matambara.
Fiindcă bețivul și mâncăciosul vor ajunge la sărăcie; și somnolența va îmbrăca pe un om în zdrențe.
22 Msikilize baba yako, aliyekuzaa, wala usimdharau mama yako atakapokuwa mzee.
Dă ascultare tatălui tău care te-a născut și nu disprețui pe mama ta când este bătrână.
23 Nunua kweli wala usiiuze, pata hekima, adabu na ufahamu.
Cumpără adevărul și nu îl vinde; de asemenea înțelepciunea și instruirea și înțelegerea.
24 Baba wa mwenye haki ana furaha kubwa, naye aliye na mwana mwenye hekima humfurahia.
Tatăl celui drept se va bucura mult, și cel ce naște un copil înțelept va avea bucurie de la el.
25 Baba yako na mama yako na wafurahi, mama aliyekuzaa na ashangilie!
Tatăl tău și mama ta vor fi veseli, și cea care te-a născut se va bucura.
26 Mwanangu, nipe moyo wako, macho yako na yafuate njia zangu,
Fiul meu, dă-mi inima ta și lasă-ți ochii să observe căile mele.
27 kwa maana kahaba ni shimo refu na mwanamke mpotovu ni kisima chembamba.
Fiindcă o curvă este un șanț adânc, și o femeie străină este o groapă strâmtă.
28 Kama mnyangʼanyi, hungojea akivizia, naye huzidisha wasio waaminifu miongoni mwa wanaume.
De asemenea ea pândește ca după pradă și înmulțește pe călcătorii de lege între oameni.
29 Ni nani mwenye ole? Ni nani mwenye huzuni? Ni nani mwenye ugomvi? Ni nani mwenye malalamiko? Ni nani aliye na majeraha yasiyo na sababu? Ni nani mwenye macho mekundu?
Cine are vaiet? Cine are întristări? Cine are certuri? Cine are bolboroseli? Cine are răni fără motiv? Cine are roșeața ochilor?
30 Ni hao wakaao sana kwenye mvinyo, hao waendao kuonja mabakuli ya mvinyo uliochanganywa.
Cei ce adastă îndelung la vin, cei ce se duc să caute vinul amestecat.
31 Usiukodolee macho mvinyo wakati ukiwa mwekundu, wakati unapometameta kwenye bilauri, wakati ushukapo taratibu!
Nu te uita la vin când este roșu, când își arată culoarea în pahar, când se mișcă singur.
32 Mwishowe huuma kama nyoka na kutia sumu yake kama nyoka mwenye sumu.
La urmă mușcă precum un șarpe și înțeapă ca o viperă.
33 Macho yako yataona mambo mageni na moyo wako kuwazia mambo yaliyopotoka.
Ochii tăi vor privi femei străine și inima ta va rosti lucruri perverse.
34 Utakuwa kama alalaye katikati ya bahari, alalaye juu ya kamba ya merikebu.
Da, vei fi ca acela ce se întinde în mijlocul mării, sau ca acela ce se întinde în vârful unui catarg.
35 Utasema, “Wamenipiga lakini sikuumia! Wamenichapa, lakini sisikii! Nitaamka lini ili nikanywe tena?”
M-au lovit, vei spune tu, și nu am fost rănit; m-au bătut și nu am simțit; când mă voi trezi? Îl voi căuta din nou.
