Mithali 15
1 Jawabu la upole hugeuza ghadhabu, bali neno liumizalo huchochea hasira.
Un răspuns blând înlătură furia, dar cuvintele apăsătoare întărâtă mânia.
2 Ulimi wa mwenye hekima husifu maarifa, bali kinywa cha mpumbavu hufoka upumbavu.
Limba înțelepților folosește corect cunoașterea, dar gura proștilor revarsă nechibzuință.
3 Macho ya Bwana yako kila mahali, yakiwaangalia waovu na wema.
Ochii DOMNULUI sunt în fiecare loc, privind răul și binele.
4 Ulimi uletao uponyaji ni mti wa uzima, bali ulimi udanganyao huponda roho.
O limbă sănătoasă este un pom al vieții, dar perversitate în ea este o spărtură în duh.
5 Mpumbavu hubeza maonyo ya baba yake, bali yeyote akubaliye maonyo huonyesha busara.
Un nebun disprețuiește instruirea tatălui său, dar cel ce dă atenție mustrării este chibzuit.
6 Nyumba ya mwenye haki ina hazina kubwa, bali mapato ya waovu huwaletea taabu.
În casa celui drept este mult tezaur, dar în veniturile celui stricat este tulburare.
7 Midomo ya mwenye hekima hueneza maarifa, bali sivyo ilivyo mioyo ya wapumbavu.
Buzele celor înțelepți răspândesc cunoaștere, dar inima proștilor nu face la fel.
8 Bwana huchukia sana dhabihu za waovu, bali maombi ya wanyofu humfurahisha Mungu.
Sacrificiul celor stricați este urâciune pentru DOMNUL, dar rugăciunea celor integri este desfătarea lui.
9 Bwana huchukia sana njia ya waovu, bali huwapenda wale wafuatao haki.
Calea celui stricat este urâciune pentru DOMNUL, dar el iubește pe cel ce urmează dreptatea.
10 Adhabu kali humngoja yeye aachaye njia; yeye achukiaye maonyo atakufa.
Disciplinarea este apăsătoare pentru cel ce părăsește calea, iar cel ce urăște mustrarea va muri.
Iad și distrugere sunt înaintea DOMNULUI; cu cât mai mult sunt atunci inimile copiilor oamenilor. (Sheol h7585)
12 Mwenye mzaha huchukia maonyo; hatataka shauri kwa mwenye hekima.
Un batjocoritor nu iubește pe cel care îl mustră, nici nu se va duce la cei înțelepți.
13 Moyo wenye furaha hufanya uso uchangamke, bali maumivu ya moyoni huponda roho.
O inimă veselă face înfățișarea voioasă, dar prin întristarea inimii duhul este frânt.
14 Moyo wa mwenye ufahamu hutafuta maarifa, bali kinywa cha mpumbavu hujilisha upumbavu.
Inima celui ce are înțelegere caută cunoaștere, dar gura proștilor se hrănește din nechibzuință.
15 Siku zote za wanaoonewa ni za taabu, bali moyo mchangamfu una karamu ya kudumu.
Toate zilele celui nenorocit sunt rele, dar cel cu o inimă veselă are un ospăț neîncetat.
16 Afadhali kuwa na kidogo pamoja na kumcha Bwana, kuliko mali nyingi pamoja na ghasia.
Mai bine puțin, cu teamă de DOMNUL, decât mare tezaur cu tulburare.
17 Afadhali chakula cha mboga mahali palipo na upendo kuliko nyama ya ndama iliyonona pamoja na chuki.
Mai bine o masă cu verdețuri unde este iubire, decât boul legat la iesle și ura cu el.
18 Mtu mwepesi wa hasira huchochea ugomvi, bali mtu mvumilivu hutuliza ugomvi.
Un om furios stârnește certuri, dar cel încet la mânie liniștește cearta.
19 Njia ya mvivu imezibwa na miiba, bali njia ya mwenye haki ni barabara kuu.
Calea leneșului este ca o îngrăditură de spini, dar calea celor drepți este netezită.
20 Mwana mwenye hekima huleta furaha kwa baba yake, bali mtu mpumbavu humdharau mama yake.
Un fiu înțelept face veselie tatălui, dar un om prost disprețuiește pe mama sa.
21 Upumbavu humfurahisha mtu ambaye hana akili, bali mtu mwenye ufahamu hushika njia iliyonyooka.
Nechibzuința este bucurie pentru cel lipsit de înțelepciune, dar un om al înțelegerii umblă cu integritate.
22 Mipango hushindwa kufanikiwa kwa ajili ya kukosa ushauri, bali kukiwa na washauri wengi hufanikiwa.
Fără sfat, scopurile sunt dezamăgite, dar în mulțimea sfătuitorilor sunt ele întemeiate.
23 Mtu hupata furaha katika kutoa jibu linalofaa: je, ni zuri namna gani neno lililotoka kwa wakati wake!
Un om are bucurie prin răspunsul gurii sale; și ce bun este un cuvânt spus la timpul potrivit!
24 Mapito ya uzima huelekea juu kwa ajili ya wenye hekima kumwepusha asiende chini kaburini. (Sheol h7585)
Pentru cel înțelept calea vieții este deasupra, ca el să se depărteze de iadul de dedesubt. (Sheol h7585)
25 Bwana hubomoa nyumba ya mtu mwenye kiburi, bali huilinda mipaka ya mjane isiguswe.
DOMNUL va dărâma casa celui mândru, dar el va întemeia hotarul văduvei.
26 Bwana huchukia sana mawazo ya mwovu, bali mawazo ya wale walio safi humfurahisha yeye.
Gândurile celor stricați sunt urâciune pentru DOMNUL, dar cuvintele celor puri sunt cuvinte plăcute.
27 Mtu mwenye tamaa huletea jamaa yake taabu, bali yeye achukiaye rushwa ataishi.
Cel lacom de câștig își tulbură casa, dar cel ce urăște mitele, va trăi.
28 Moyo wa mwenye haki hupima majibu yake, bali kinywa cha mwovu hufoka ubaya.
Inima celui drept studiază ca să răspundă, dar gura celor stricați revarsă lucruri rele.
29 Bwana yuko mbali na waovu, bali husikia maombi ya wenye haki.
DOMNUL este departe de cei stricați, dar el ascultă rugăciunea celor drepți.
30 Mtazamo wa tabasamu huleta furaha moyoni, nazo habari njema huipa mifupa afya.
Lumina ochilor bucură inima, și o veste bună îngrașă oasele.
31 Yeye asikilizaye maonyo yatoayo uzima atakuwa miongoni mwa wenye hekima.
Urechea care ascultă mustrarea vieții locuiește printre cei înțelepți.
32 Yeye anayedharau maonyo hujidharau mwenyewe, bali yeyote anayekubali maonyo hupata ufahamu.
Cel ce refuză instruirea își disprețuiește propriul său suflet, dar cel ce ascultă mustrarea obține înțelegere.
33 Kumcha Bwana humfundisha mtu hekima, nao unyenyekevu huja kabla ya heshima.
Teama de DOMNUL este instruirea înțelepciunii, și înaintea onoarei este umilința.
