< Ayubu 37 >
1 “Kwa hili moyo wangu unatetemeka, nao unaruka kutoka mahali pake.
La aceasta de asemenea inima mea tremură și sare din locul ei.
2 Sikiliza! Sikiliza ngurumo ya sauti yake, sauti ya ngurumo itokayo kinywani mwake.
Ascultă cu atenție vuietul vocii sale și sunetul ce iese din gura lui.
3 Huuachilia umeme wake wa radi chini ya mbingu yote na kuupeleka hata miisho ya dunia.
El îl conduce sub întregul cer și fulgerul lui până la marginile pământului.
4 Baada ya hayo huja sauti ya ngurumo yake; Mungu hunguruma kwa sauti yake ya fahari. Wakati sauti yake ingurumapo tena, huuachilia umeme wake wa radi.
După acesta răcnește o voce, el tună cu vocea maiestății sale; și nu le va opri când se aude vocea sa.
5 Sauti ya Mungu hunguruma kwa namna za ajabu; yeye hutenda mambo makuu kupita ufahamu wetu.
Dumnezeu tună uimitor cu vocea sa; face lucruri mari pe care nu le înțelegem.
6 Huiambia theluji, ‘Anguka juu ya dunia,’ nayo manyunyu ya mvua, ‘Uwe mvua ya nguvu.’
Pentru că el spune zăpezii: Fii pe pământ; la fel ploii mărunte și ploii mari a tăriei sale.
7 Ili wanadamu wote aliowaumba wapate kujua kazi zake, yeye humzuilia kila mtu shughuli zake.
El sigilează mâna fiecărui om, ca toți oamenii să cunoască lucrarea lui.
8 Wanyama hujificha; hubakia kwenye mapango yao.
Atunci fiarele intră în vizuini și rămân în locurile lor.
9 Dhoruba hutoka katika chumba chake, baridi hutoka katika upepo uendao kasi.
Din sud vine vârtejul de vânt, și frigul din nord.
10 Pumzi ya Mungu hutoa barafu, eneo kubwa la maji huganda.
Prin suflarea lui Dumnezeu este dată bruma; și lățimea apelor este strâmtată.
11 Huyasheheneza mawingu kwa maji, naye husambaza umeme wake wa radi kupitia hayo.
De asemenea prin udare el obosește norul gros, el împrăștie norul său luminos;
12 Nayo mawingu huzungukazunguka pande zote kwa amri yake, juu ya uso wa dunia yote, kufanya lolote ayaamuruyo.
Și norul este întors de jur împrejur prin sfaturile lui, ca ei să facă orice le poruncește peste fața lumii, pe pământ.
13 Huleta mawingu ili kuadhibu wanadamu, au kuinyeshea dunia yake na kuonyesha upendo wake.
El face ca acesta să vină, fie pentru disciplinare, fie pentru pământul său, fie pentru milă.
14 “Ayubu, sikiliza hili; nyamaza na uyafikiri maajabu ya Mungu.
Dă ascultare la aceasta, Iov, stai liniștit și ia aminte la minunatele lucrări ale lui Dumnezeu.
15 Je, unajua jinsi Mungu anavyoyaongoza mawingu, na kufanya umeme wake wa radi utoe mwanga?
Știi tu când Dumnezeu i-a aranjat și a făcut lumina norului său să strălucească?
16 Je, wajua jinsi mawingu yanavyokaa yakiwa yametulia, hayo maajabu yake yeye aliye mkamilifu katika maarifa?
Știi tu cumpănirea norilor, minunatele lucrări ale celui care este desăvârșit în cunoaștere?
17 Wewe unayeshindwa na joto katika nguo zako wakati nchi imenyamazishwa kimya bila upepo wa kusini,
Cum ți se încălzesc hainele când el liniștește pământul prin vântul de sud?
18 je, waweza kuungana naye katika kuzitandaza anga, zilizo ngumu kama kioo cha shaba ya kuyeyushwa?
Ai întins împreună cu el cerul, care este tare și ca o oglindă turnată?
19 “Tuambieni yatupasayo kumwambia; hatuwezi kutayarisha shauri letu kwa sababu ya ujinga wetu.
Învață-ne ce să îi spunem; căci nu ne putem rândui vorbirea din cauza întunericului.
20 Je, aambiwe kwamba nataka kuongea? Je, yuko mtu ambaye angeomba kumezwa?
I se va spune că eu vorbesc? Dacă un om vorbește, cu siguranță va fi înghițit.
21 Basi hakuna awezaye kulitazama jua, jinsi linavyongʼaa angani, upepo ukishafagia mawingu.
Și acum oamenii nu văd lumina strălucitoare din nori, dar vântul trece și îi curăță.
22 Kutoka kaskazini yeye huja na fahari kuu; Mungu huja katika utukufu wa kutisha.
Vreme bună vine din nord; cu Dumnezeu este înspăimântătoare maiestate.
23 Yeye Mwenyezi hatuwezi kumfikia, naye ametukuzwa katika uweza; katika hukumu zake na haki yake kuu, hataonea.
Dar cât despre cel Atotputernic, nu îl putem afla, el este măreț în putere și în judecată și în abundență a dreptății; el nu va chinui.
24 Kwa hiyo, wanadamu mheshimuni, kwa kuwa yeye hamstahi yeyote anayejidhania kuwa ana hekima.”
De aceea oamenii se tem de el, el nu părtinește pe niciunul dintre înțelepții în inimă.