Apocalipsis 14

1 Y vi al Cordero en el monte de Sión, y con él ciento cuarenta y cuatro mil, que tenían escrito en sus frentes su nombre y el nombre de su Padre.

Am văzut și iată Mielul stând în picioare pe muntele Sionului, și împreună cu El un număr de o sută patruzeci și patru de mii, care aveau numele Lui și numele Tatălui Său scris pe frunțile lor.

2 Y una voz del cielo vino a mis oídos, como el sonido de las muchas aguas, y el sonido de un gran trueno; y la voz que vino a mí fue como el sonido arpistas tocando sus arpas.

Am auzit din cer un sunet ca un zgomot de ape multe și ca un tunet mare. Sunetul pe care l-am auzit era ca al harpiștilor care cântă la harpele lor.

3 E hicieron como parecía un canto nuevo delante del trono, y delante de las cuatro bestias y de los ancianos: y nadie podía aprender la canción, sino aquellos ciento y cuarenta y cuatro mil, que fueron redimidos de entre la tierra.

Ei cântă o cântare nouă înaintea tronului, înaintea celor patru ființe vii și a bătrânilor. Nimeni nu putea să învețe cântecul, în afară de cei o sută patruzeci și patru de mii, cei care fuseseră răscumpărați de pe pământ.

4 Estos son los que no se contaminaron con las mujeres; porque ellos son vírgenes. Estos son los que van tras el Cordero a donde quiera que vaya. Estos fueron tomados de entre los hombres para ser los primeros frutos para Dios y para el Cordero.

Aceștia sunt cei care nu au fost spurcați cu femei, căci sunt fecioare. Aceștia sunt cei care îl urmează pe Miel oriunde merge. Aceștia au fost răscumpărați de Isus dintre oameni, cele dintâi roade pentru Dumnezeu și pentru Miel.

5 Y en su boca no hubo palabra falsa, porque no fueron tocados por el mal.

În gura lor nu s-a găsit nici o minciună, căci sunt ireproșabili.

6 Y vi a otro ángel en vuelo entre el cielo y la tierra, teniendo buenas nuevas eternas para dar a los que están en la tierra, a toda nación, tribu, lengua y pueblo, (aiōnios g166)

Și am văzut un înger care zbura din mijlocul cerului și care avea o veste veșnică, pe care trebuia să o vestească celor ce locuiesc pe pământ, oricărui neam, seminție, limbă și popor. (aiōnios g166)

7 Diciendo a alta voz: Teman a Dios y denle gloria; porque la hora de su juicio ha llegado; y adoren al que hizo el cielo y la tierra, el mar y las fuentes de agua.

El a spus cu glas tare: “Temeți-vă de Domnul și dați-i slavă, căci a venit ceasul judecății Lui. Adorați-l pe cel care a făcut cerul, pământul, marea și izvoarele de apă!”.

8 Y un segundo ángel vino después, diciendo: ha caído, ha caído, Destrucción ha venido a la gran Babilonia, la cual dio a todas las naciones el vino de la ira de su fornicación.

Și a urmat un al doilea înger, care a zis: “A căzut Babilonul cel mare, care a făcut toate neamurile să bea din vinul mâniei desfrânării lui.”

9 Y un tercer ángel los siguió, diciendo a gran voz: Si alguno adora a la bestia y a su imagen, y tiene su marca en su frente o en su mano,

Un alt înger, al treilea, i-a urmat și a zis cu glas mare: “Dacă cineva se închină fiarei și chipului ei și primește un semn pe frunte sau pe mână,

10 Le será dado del vino de la ira de Dios, que está lista sin mezclar en el cáliz de su ira y serán atormentados, ardiendo en fuego y azufre delante de los santos ángeles y delante del Cordero;

va bea și el din vinul mâniei lui Dumnezeu, care este pregătit neamestecat în paharul mâniei Lui. El va fi chinuit cu foc și sulf în prezența sfinților îngeri și în prezența Mielului.

11 y el humo de su dolor sube por los siglos de los siglos. y no tienen reposo día y noche, que rinden culto a la bestia y a su imagen, y tienen sobre ellos la marca de su nombre. (aiōn g165)

Fumul chinului lor se va ridica în vecii vecilor. Nu au odihnă zi și noapte, cei care se închină fiarei și chipului ei și oricine primește semnul numelui ei. (aiōn g165)

12 Aquí está la paciencia de los santos, que guardan los mandamientos de Dios y la fe de Jesús.

Aici este perseverența sfinților, a celor ce păzesc poruncile lui Dumnezeu și credința lui Isus.”

13 Y una voz del cielo vino a mis oídos, diciendo: Escribe: Bienaventurados los que mueren en él Señor de ahora en adelante; sí, dice el Espíritu, para que descansen de sus obras. porque sus buenas obras van con ellos.

Și am auzit o voce din ceruri care zicea: “Scrie: “Fericiți cei ce mor în Domnul de acum înainte!””. “Da”, spune Duhul Sfânt, “ca să se odihnească de munca lor, căci lucrările lor îi însoțesc”.

14 Y vi una nube blanca, y en la nube vi a uno sentado, como un hijo de hombre, que tenía en su cabeza una corona de oro, y en su mano una hoz afilada.

M-am uitat și am văzut un nor alb și, pe nor, un om șezând ca un fiu de om, având pe cap o cunună de aur și în mână o seceră ascuțită.

15 Y otro ángel salió del templo de Dios, clamando a gran voz al que estaba sentado sobre la nube: Mete tu hoz, y corta el grano; porque ha llegado la hora de cortarlo; porque el grano de la tierra está desbordado.

Un alt înger a ieșit din templu și a strigat cu glas tare către cel care ședea pe nor: “Trimite secera și seceră, căci a venit ceasul secerișului, căci secerișul pământului este copt!”

16 Y el que estaba sentado en la nube envió su hoz sobre la tierra; y el grano de la tierra fue cortado.

Cel care ședea pe nor a împins secera în pământ, și pământul a fost secerat.

17 Y salió otro ángel del templo de Dios que está en el cielo, que tenía también una hoz aguda.

Un alt înger a ieșit din templul care este în cer. Avea și el o seceră ascuțită.

18 Y otro ángel salió del altar, que tiene poder sobre el fuego; y clamó fuertemente al que tenía la hoz filosa, diciendo: Mete tu hoz filosa, y corta las uvas de la viña de la tierra; porque sus uvas están completamente listas.

Un alt înger a ieșit din altar, cel care are putere asupra focului, și a strigat cu glas mare către cel care avea secera ascuțită, zicând: “Trimite secera ta ascuțită și culege ciorchinii viței de vie de pe pământ, căci strugurii pământului sunt pe deplin coapte!”

19 Y el ángel envió su espada a la tierra, y la vid de la tierra fue cortada, y él la puso en el gran vino triturador de la ira de Dios.

Îngerul și-a înfipt secera în pământ, a cules strugurii de pe pământ și i-a aruncat în marea presă de vin a mâniei lui Dumnezeu.

20 Y las uvas fueron aplastadas a pie fuera de la ciudad, y salió sangre de ellas, hasta las cintas de los caballos, doscientas millas.

Presa de vin a fost călcată în afara cetății, și sângele a ieșit din ea până la frâiele cailor, până la o mie șase sute de stadii.