Job 39
1 ¿Sabes cuando paren las cabras monteses? ¿Has visto a las ciervas dar a luz a sus crías?
Cunoști timpul când nasc caprele sălbatice de stâncă? Sau poți însemna când fată căprioarele?
2 ¿Sabes los meses de su preñez? ¿O Sabes el momento en que van a parir?
Poți număra lunile împlinite de ele, sau știi timpul când ele nasc?
3 Se arrodillan, dan a luz a sus crías, pasan los dolores.
Ele se apleacă, își nasc puii, își leapădă întristările.
4 Sus crías son fuertes, viven en el campo abierto; Salen y no vuelven.
Puii lor arată bine, cresc cu grâne; pleacă și nu se mai întorc la ele.
5 ¿Quién ha dejado libre el asno de los campos? ¿O soltó las ataduras del asno salvaje?
Cine a trimis liber măgarul sălbatic, sau cine a dezlegat legăturile măgarului sălbatic?
6 A quien le he dado el desierto por morada, y la tierra estéril como lugar de vida.
Căruia i-am făcut pustia casă și ținutul sterp locuințele lui.
7 Él se burla del ruido de la ciudad; la voz del conductor no llega a sus oídos;
El batjocorește mulțimea din cetate și nu ia aminte la strigătul celui ce [îl] mână.
8 Él va a buscar sus pastizales en las montañas, buscando cada cosa verde.
Lanțul munților este pășunea lui și caută fiecare verdeață.
9 ¿Será tu siervo el buey de las montañas? ¿O es el lugar de descanso de su noche en su pesebre?
Va voi unicornul să te servească, sau să rămână lângă ieslea ta?
10 ¿Estará tirando tu arado con cuerdas, subiendo los valles detrás de ti?
Poți lega unicornul cu frânghia lui în brazdă, sau va grăpa el văile după tine?
11 ¿Pondrás tu fe en él, porque su fuerza es grande? ¿Confiarás tu trabajo a su cuidado?
Te vei încrede în el, deoarece tăria lui este mare, sau îi vei lăsa munca ta?
12 ¿Le tendrás fe de que te devolverá tu grano, que lo recogerá del piso de trituración?
Îl vei crede, că îți va aduce acasă sămânța și o va aduna în grânarul tău?
13 ¿Hermosas y alegres plumas le has dado al pavo real; o alas y plumas al avestruz,
Ai dat tu păunului aripile frumoase, sau aripi și pene struțului?
14 Abandona sus huevos en el suelo, para que se incuben en el polvo.
Care își lasă ouăle în pământ și le încălzește în țărână,
15 ¿Sin pensar que pueden ser aplastados por el pie, y destrozados por las bestias del campo?
Și uită că piciorul le poate zdrobi, sau că fiara sălbatică le poate sparge.
16 Es cruel con sus crías, como si no fueran de ella; su trabajo no tiene ningún propósito; ella no tiene miedo.
Ea se împietrește împotriva puilor ei, ca și cum nu ar fi ai ei; munca ei este în zadar, fără de teamă;
17 Porque Dios le ha quitado sabiduría a su mente y no le ha dado ninguna medida de conocimiento.
Căci Dumnezeu a lipsit-o de înțelepciune și nu i-a împărțit înțelegere.
18 Cuando ella agita sus alas en lo alto, se burla del caballo y del que está sentado sobre él.
În timp ce se ridică în înalt, ea batjocorește calul și pe călărețul său.
19 ¿Le das fuerza al caballo? ¿Es por tu mano que su cuello está cubierto de crin?
Ai dat tu calului tărie, i-ai îmbrăcat gâtul cu tunet?
20 ¿Lo harás temblar como a un saltamontes, él vigor de su resoplido espanta?
Îl poți înspăimânta ca pe o lăcustă? Gloria nărilor lui este teribilă.
21 Él escarba en la tierra, y se alegra en su fuerza; sale al encuentro del equipo militar.
El bate din copite în vale și se bucură în tăria lui; el merge să îi întâlnească pe cei înarmați.
22 Se burla del temor, no se acobarda y no se aleja de la espada.
Batjocorește frica și nu se înspăimântă; nici nu întoarce spatele dinaintea sabiei.
23 El arco suena contra él aljaba; Ve el punto brillante de lanza y el escudo.
Tolba zăngănește lovindu-se de el, sulița lucitoare și scutul.
24 Temblando de pasión, él está mordiendo la tierra; no es capaz de guardar silencio ante el sonido de la bocina;
El înghite pământul cu înverșunare și furie; și nu crede că [este] sunetul trâmbiței.
25 Cuando llega a sus oídos, dice: ¡Ajá! Está oliendo la lucha desde lejos, y oyendo el trueno de los capitanes y los gritos de guerra.
El spune printre trâmbițe: Ha, ha; și miroase bătălia de departe, tunetul căpeteniilor și strigătul luptei.
26 ¿Es por tu conocimiento que el halcón eleva su vuelo, extendiendo sus alas hacia el sur?
Zboară șoimul prin înțelepciunea ta [și] își întinde aripile spre sud?
27 ¿O es por tu mandato que el águila sube y hace su lugar de descanso en lo alto?
Se înalță acvila la porunca ta și își face cuibul în înalt?
28 Sobre la roca está su morada; su fortaleza, sobre la cima de la montaña allí permanece.
Ea locuiește și rămâne pe stâncă, pe vârful stâncii și pe întăritură.
29 Desde allí él acecha la presa; su ojo lo ve desde lejos.
De acolo ea caută prada și ochii ei privesc departe.
30 Sus polluelos se alimentan de sangre, y donde están los cuerpos muertos, allí está ella.
Puii ei de asemenea sug sânge; și unde sunt cei uciși, acolo este și ea.
