Proverbios 13
1 El hijo sabio toma el castigo del padre; mas el burlador no escucha la reprensión.
Un fiu înțelept ascultă instruirea tatălui său, dar un batjocoritor nu ascultă mustrarea.
2 Del fruto de su boca el hombre comerá bien; mas el alma de los prevaricadores morirá de hambre.
Un om va mânca ce este bun prin rodul gurii sale, dar sufletul călcătorilor [de lege] va mânca violență.
3 El que guarda su boca guarda su alma; mas el que mucho abre sus labios tendrá calamidad.
Cel ce își păzește gura își păstrează viața, dar cel ce își deschide larg buzele va avea distrugere.
4 El alma del perezoso desea, y nada alcanza; mas el alma de los diligentes será engordada.
Sufletul celui leneș dorește și nu are nimic; dar sufletul celor harnici va fi îngrășat.
5 El justo aborrece la palabra de mentira; mas el impío se hace odioso y abominable.
Un om drept urăște minciuna, dar un om stricat este scârbos și ajunge de rușine.
6 La justicia guarda al de perfecto camino; mas la impiedad trastornará al pecador.
Dreptatea păzește pe cel integru în calea sa, dar stricăciunea răstoarnă pe păcătos.
7 Hay quienes se hacen ricos, y no tienen nada; y hay quienes se hacen pobres, y tienen muchas riquezas.
Este unul care face pe bogatul, totuși nu are nimic; este unul care face pe săracul, totuși are mari bogății.
8 La redención de la vida del hombre es sus riquezas; pero el pobre no oye censuras.
Răscumpărarea vieții unui om sunt bogățiile sale, dar săracul nu ascultă mustrarea.
9 La luz de los justos se alegrará; mas se apagará la candela de los impíos.
Lumina celor drepți se bucură, dar lampa celor stricați va fi stinsă.
10 Ciertamente la soberbia dará a luz contienda; mas con los avisados es la sabiduría.
Numai prin mândrie vine cearta, dar înțelepciunea este cu cei bine sfătuiți.
11 Las riquezas de vanidad disminuirán; pero el que recoje trabajando las se aumentará.
Averea obținută prin deșertăciune va fi micșorată, dar cel ce adună prin muncă va crește.
12 La esperanza que se prolonga, es tormento del corazón; mas árbol de vida es el deseo cumplido.
Speranța amânată face inima bolnavă, dar când vine dorința, ea este un pom al vieții.
13 El que menosprecia la palabra, perecerá por ello; mas el que teme el mandamiento, será recompensado.
Oricine disprețuiește cuvântul va fi nimicit, dar cel ce se teme de poruncă va fi răsplătit.
14 La ley al sabio es manantial de vida, para apartarse de los lazos de la muerte.
Legea celui înțelept este un izvor al vieții, pentru a depărta de capcanele morții.
15 El buen entendimiento conciliará gracia; mas el camino de los prevaricadores es duro.
Buna înțelegere dă favoare, dar calea călcătorilor [de lege] este grea.
16 Todo hombre cuerdo obra con sabiduría; mas el loco manifestará su locura.
Fiecare om chibzuit lucrează cu cunoaștere, dar un prost își dă pe față nechibzuința.
17 El mal mensajero caerá en mal; mas el mensajero fiel es medicina.
Un mesager stricat cade în ticăloșie, dar un ambasador credincios este sănătate.
18 Pobreza y vergüenza tendrá el que menosprecia el castigo; mas el que guarda la corrección, será honrado.
Sărăcie și rușine vor fi pentru cel ce refuză instruirea, dar cel ce dă atenție mustrării va fi onorat.
19 El deseo cumplido deleita el alma; pero apartarse del mal es abominación a los locos.
Dorința împlinită este dulce pentru suflet, dar este urâciune pentru proști să se depărteze de rău.
20 El que anda con los sabios, sabio será; mas el que se allega a los locos, será destruido.
Cel ce umblă cu oameni înțelepți va fi înțelept, dar un însoțitor al proștilor va fi nimicit.
21 Mal perseguirá a los pecadores; mas a los justos les será bien retribuido.
Răul urmărește pe păcătoși, dar cei drepți vor fi răsplătiți cu bine.
22 El bueno dejará herencia a los hijos de los hijos; y el haber del pecador, para el justo está guardado.
Un om bun lasă o moștenire copiilor copiilor săi, dar averea păcătosului este păstrată pentru cel drept.
23 En el barbecho de los pobres hay mucho pan; mas se pierde por falta de juicio.
Mâncare multă este în arătura celui sărac, dar este unul nimicit din lipsă de judecată.
24 El que detiene el castigo, a su hijo aborrece; mas el que lo ama, madruga a castigarlo.
Cel care cruță nuiaua sa își urăște fiul, dar cel care îl iubește, îl disciplinează la timp.
25 El justo come hasta saciar su alma; mas el vientre de los impíos tendrá necesidad.
Cel drept mănâncă până la săturarea sufletului său, dar pântecele celor stricați va duce lipsă.
