Lamentaciones 5
1 ACUÉRDATE, oh Jehová, de lo que nos ha sucedido: ve y mira nuestro oprobio.
Amintește-ți, DOAMNE, ce a venit peste noi; ia aminte și privește ocara noastră.
2 Nuestra heredad se ha vuelto á extraños, nuestras casas á forasteros.
Moștenirea noastră s-a întors la străini, casele noastre la necunoscuți.
3 Huérfanos somos sin padre, nuestras madres como viudas.
Noi suntem orfani și fără tată, mamele noastre sunt ca văduvele.
4 Nuestra agua bebemos por dinero; nuestra leña por precio compramos.
Noi am băut apa noastră pe bani; lemnul nostru ne este vândut nouă.
5 Persecución padecemos sobre nuestra cerviz: nos cansamos, y no hay para nosotros reposo.
Gâturile noastre sunt sub persecuție; muncim și nu avem odihnă.
6 Al Egipcio y al Asirio dimos la mano, para saciarnos de pan.
Am dat mâna cu egiptenii și cu asirienii, ca să ne săturăm cu pâine.
7 Nuestros padres pecaron, y son muertos; y nosotros llevamos sus castigos.
Părinții noștri au păcătuit și nu mai sunt, iar noi am purtat nelegiuirile lor.
8 Siervos se enseñorearon de nosotros; no hubo quien de su mano nos librase.
Servitori au condus peste noi, nu este nimeni care să ne elibereze din mâna lor.
9 Con peligro de nuestras vidas traíamos nuestro pan delante del cuchillo del desierto.
Ne câștigăm pâinea cu riscul vieților noastre din cauza sabiei pustiei.
10 Nuestra piel se ennegreció como un horno á causa del ardor del hambre.
Pielea noastră era neagră ca un cuptor din cauza foametei teribile.
11 Violaron á las mujeres en Sión, á las vírgenes en las ciudades de Judá.
Ei au necinstit femeile în Sion și pe fecioarele din cetățile lui Iuda.
12 A los príncipes colgaron por su mano; no respetaron el rostro de los viejos.
Prinți sunt spânzurați prin mâna lor; fețele bătrânilor nu au fost onorate.
13 Llevaron los mozos á moler, y los muchachos desfallecieron en la leña.
Ei au luat pe tineri să macine și copiii au căzut sub lemne.
14 Los ancianos cesaron de la puerta, los mancebos de sus canciones.
Bătrânii au încetat [să mai fie] la poartă, tinerii la muzica lor.
15 Cesó el gozo de nuestro corazón; nuestro corro se tornó en luto.
Bucuria inimii noastre a încetat; dansul nostru este întors în jale.
16 Cayó la corona de nuestra cabeza: ¡ay ahora de nosotros! porque pecamos.
Coroana a căzut de pe capul nostru; vai de noi, pentru că am păcătuit!
17 Por esto fué entristecido nuestro corazón, por esto se entenebrecieron nuestros ojos:
Fiindcă inima noastră [este] leșinată; pentru aceste lucruri ochii noștri sunt întunecați.
18 Por el monte de Sión que está asolado; zorras andan en él.
Din cauza muntelui Sionului, care este pustiit, vulpile se plimbă pe el.
19 Mas tú, Jehová, permanecerás para siempre: tu trono de generación en generación.
Tu, DOAMNE, rămâi pentru totdeauna; tronul tău din generație în generație.
20 ¿Por qué te olvidarás para siempre de nosotros, y nos dejarás por largos días?
Pentru ce ne uiți pentru totdeauna și ne părăsești atât de mult timp?
21 Vuélvenos, oh Jehová, á ti, y nos volveremos: renueva nuestros días como al principio.
Întoarce-ne la tine, DOAMNE și ne vom întoarce; înnoiește-ne zilele ca în vechime.
22 Porque repeliendo nos has desechado; te has airado contra nosotros en gran manera.
Dar tu ne-ai respins pe deplin, te-ai înfuriat tare împotriva noastră.
