Job 15
1 Y RESPONDIÓ Eliphaz Temanita, y dijo:
Atunci Elifaz temanitul a răspuns și a zis:
2 ¿Si proferirá el sabio vana sabiduría, y henchirá su vientre de viento solano?
Ar trebui să rostească un om înțelept cunoaștere deșartă și să își umple pântecele cu vântul de est?
3 ¿Disputará con palabras inútiles, y con razones sin provecho?
Ar trebui să apere el cu o vorbire nefolositoare, sau cu vorbiri cu care nu poate face nimic bun?
4 Tú también disipas el temor, y menoscabas la oración delante de Dios.
Da, tu lepezi teama și oprești rugăciunea dinaintea lui Dumnezeu.
5 Porque tu boca declaró tu iniquidad, pues has escogido el hablar de los astutos.
Căci gura ta îți rostește nelegiuirea și alegi limba celor vicleni.
6 Tu boca te condenará, y no yo; y tus labios testificarán contra ti.
Propria ta gură te condamnă și nu eu; da, propriile tale buze aduc mărturie împotriva ta.
7 ¿Naciste tú primero que Adam? ¿ó fuiste formado antes que los collados?
Ești tu primul om ce s-a născut? Sau ai fost făcut înaintea dealurilor?
8 ¿Oíste tú el secreto de Dios, que detienes en ti solo la sabiduría?
Ai auzit tu taina lui Dumnezeu? Și oprești tu înțelepciunea pentru tine?
9 ¿Qué sabes tú que no sepamos? ¿qué entiendes que no se halle en nosotros?
Ce cunoști tu, ce noi nu cunoaștem? Ce înțelegi tu, ce nu este în noi?
10 Entre nosotros también hay cano, también hay viejo mucho mayor en días que tu padre.
Cu noi sunt deopotrivă cei cărunți și cei foarte bătrâni, mult mai bătrâni decât tatăl tău.
11 ¿En tan poco tienes las consolaciones de Dios? ¿tienes acaso alguna cosa oculta cerca de ti?
Sunt mângâierile lui Dumnezeu mici pentru tine? Este vreo taină pentru tine?
12 ¿Por qué te enajena tu corazón, y por qué guiñan tus ojos,
De ce te poartă departe inima ta? Și spre ce clipesc ochii tăi,
13 Pues haces frente á Dios con tu espíritu, y sacas [tales] palabras de tu boca?
De îți întorci duhul împotriva lui Dumnezeu și lași astfel de vorbe să iasă din gura ta?
14 ¿Qué cosa es el hombre para que sea limpio, y que se justifique el nacido de mujer?
Ce este omul ca să fie curat? Și cel născut din femeie, ca să fie drept?
15 He aquí que en sus santos no confía, y ni los cielos son limpios delante de sus ojos:
Iată, el nu își pune încrederea în sfinții săi; da, cerurile nu sunt curate în ochii săi.
16 ¿Cuánto menos el hombre abominable y vil, que bebe la iniquidad como agua?
Cu cât mai scârbos și murdar este omul care bea nelegiuirea ca apa?
17 Escúchame; yo te mostraré y te contaré lo que he visto:
Îți voi arăta, ascultă-mă; și ceea ce am văzut voi vesti.
18 (Lo que los sabios nos contaron de sus padres, y no lo encubrieron;
Ceea ce înțelepții au istorisit de la părinții lor și nu au ascuns;
19 A los cuales solos fué dada la tierra, y no pasó extraño por medio de ellos: )
Cărora lor singuri pământul le-a fost dat și niciun străin nu a trecut printre ei.
20 Todos los días del impío, él es atormentado de dolor, y el número de años es escondido al violento.
Cel stricat se tăvălește în durere toate zilele sale și numărul anilor este ascuns opresorului.
21 Estruendos espantosos hay en sus oídos; en la paz le vendrá quien lo asuele.
Un zgomot înspăimântător este în urechile lui, în prosperitate distrugătorul va veni peste el.
22 El no creerá que ha de volver de las tinieblas, y está mirando al cuchillo.
El nu crede că se va reîntoarce din întuneric și este așteptat de sabie.
23 Desasosegado á comer siempre, sabe que le está aparejado día de tinieblas.
El rătăcește departe pentru pâine, spunând: Unde este? El știe că ziua întunericului este gata la îndemâna lui.
24 Tribulación y angustia le asombrarán, y esforzaránse contra él como un rey apercibido para la batalla.
Necaz și chin îl vor înspăimânta; îl vor învinge ca un împărat gata de bătălie.
25 Por cuanto él extendió su mano contra Dios, y se esforzó contra el Todopoderoso,
Căci își întinde mâna împotriva lui Dumnezeu și se întărește împotriva celui Atotputernic.
26 El le acometerá en la cerviz, en lo grueso de las hombreras de sus escudos:
El aleargă peste el, chiar pe gâtul lui, peste întăriturile groase ale scuturilor lui;
27 Porque cubrió su rostro con su gordura, é hizo pliegues sobre los ijares;
Deoarece își acoperă fața cu grăsimea lui și face cute de grăsime pe coapsele lui.
28 Y habitó las ciudades asoladas, las casas inhabitadas, que estaban puestas en montones.
Și locuiește în cetăți pustii și în case pe care nimeni nu le locuiește, care sunt gata să devină mormane [de pietre].
29 No enriquecerá, ni será firme su potencia, ni extenderá por la tierra su hermosura.
El nu va fi bogat, nici averea sa nu va rămâne, nici nu va prelungi desăvârșirea ei pe pământ.
30 No se escapará de las tinieblas: la llama secará sus ramos, y con el aliento de su boca perecerá.
Nu se va depărta de întuneric; flacăra va usca ramurile sale și prin răsuflarea gurii sale se va duce el.
31 No confíe el iluso en la vanidad; porque ella será su recompensa.
Să nu se încreadă cel înșelat în deșertăciune, fiindcă deșertăciunea va fi recompensa lui.
32 El será cortado antes de su tiempo, y sus renuevos no reverdecerán.
Ea se va împlini înaintea timpului său și ramura lui nu va fi verde.
33 El perderá su agraz como la vid, y derramará su flor como la oliva.
Își va scutura strugurele necopt precum vița și își va lepăda floarea precum măslinul.
34 Porque la sociedad de los hipócritas será asolada, y fuego consumirá las tiendas de soborno.
Căci adunarea fățarnicilor va fi pustiită și focul va mistui corturile mituirii.
35 Concibieron dolor, y parieron iniquidad; y las entrañas de ellos meditan engaño.
Ei concep ticăloșie și aduc deșertăciune și pântecele lor pregătește înșelăciune.
