< Rut 4 >
1 Booz subió a la puerta y se sentó allí. Y ciertamente ahí pasaba aquel pariente más cercano, del cual Booz habló, y le dijo: ¡Hola, fulano, ven acá y siéntate! Y él se desvió y se sentó.
Boaz chu khopi kelkot phunga achetouvin hikomma chun agatoutai. Hiche pettah chun insung kinai pipen ati pachu ahungin ahileh Boaz chun akouvin, “Golpa hungin lang hichea hin toutadin kasei nomkhat aumme,” atin ahi. Hichun amani chu atoukhom lhontan ahi.
2 Entonces Booz tomó diez varones de los ancianos de la ciudad y dijo: Siéntense aquí. Y se sentaron.
Chuin Boaz in khopi sunga lamkai som akou khom in athu hetoh dingin atousah in ahi.
3 Luego dijo al pariente más cercano: Noemí, quien regresó de la tierra de Moab, vende la parcela de tierra que perteneció a nuestro hermano Elimelec.
Hichun Boaz in insung kinaipi pen komma chun hiti hin aseitan ahi, “Moab gamma konna hung le hungkit Naomi chu nahen ahi. Amahin ikinaipi Elimelach gamchu ajoh in ahi.
4 Decidí hacértelo saber y decirte frente a los que están sentados aquí y frente a los ancianos de mi pueblo, que la compres. Si quieres redimirla, redímela. Si no quieres redimirla, decláramelo para que lo sepa, porque no hay nadie para redimirla fuera de ti, y después de ti, yo. Y él contestó: Yo la redimiré.
Keiman nakomma kaseinom chu ahileh hichehi nalhatnom leh kilhatnin kati ahi. Agamchu nadeileh hiche ahetoh mi hijat masanga hin kichoh jengin, ahinlah nangin nadeilouva ahileh tutun neihetsah jingin ajeh chu nangbanna alhat thei akinaipi chu kei kahi,” ati. Hichun mipa chun “Aphai keiman kilhat nange,” tin adonbut in ahi.
5 Pero Booz añadió: El día cuando adquieras el campo de mano de Noemí, deberás tomar también a Rut la moabita, esposa del difunto, para perpetuar el nombre del muerto sobre su herencia.
Hijouchun Boaz in ama komma chun hintin aseije; “Aphai Naomi gamchu nachoh dinga ahileh Moab meithai nu Ruth jonghi nakichenpi ding ahi, hitia chu amanun cha aneiteng ajipa min chu aputding insungmi hina a agamchu nanga hiding ahi,” ati.
6 El pariente más cercano respondió: Entonces no podré redimirla para mí, pues destruiría mi herencia. Redime tú. Usa mi oportunidad, porque yo no podré redimir.
Akinaipi penpa chun ahin donbut in hitin aseipeh tai, “Chuti ding ahileh keima lhatjou ponge, ajeh chu hichun keima gam eisuhboi peh ding ahi, hijeh chun nangin kilhat tan,” ati tai.
7 Desde antaño había una tradición en Israel con respecto a la redención y al contrato para confirmar cualquier asunto. Uno se quitaba su sandalia y la daba al otro, y esto servía de testimonio en Israel.
Tun hiche lai khanga chun Isrealte lah a chun che na daan khat anaum in mikhat touvin thil achoh nading athaneina chu mikhat komma apehdoh a ahileh akeng koh chu asutna ama pachu apehding ahi. Hitia chu mipi hetna kikhut lhehna chu kisudetji ahi.
8 Entonces el pariente más cercano dijo a Booz: Adquiérela para ti. Y se quitó la sandalia.
Hitichun ainsung kinaipipen pachun akengkoh chu asutlhan Boaz komma chun aseitai, “Nangin kilhat tan” ati.
9 Entonces Booz anunció a los ancianos y a todo el pueblo: Ustedes son testigos hoy de que adquirí de mano de Noemí todo lo que fue de Elimelec, de Quelión y de Mahlón.
Hichun Boaz in upa hole avella ding mipiho jah a chun “Tunia hi keiman Naomi khutna kon in Elimelech, Chilion le Mahlon neijouse aboncha kachoh ahitai.
10 Además adquiero a Rut la moabita, esposa de Mahlón, para que sea mi esposa a fin de perpetuar el nombre del difunto sobre su heredad, y que el nombre del difunto no se borre de entre sus hermanos ni de la puerta de su lugar. Ustedes son testigos hoy.
Chujongleh gam jouse puma hi Moab numei Ruth kitinu Mahlon meithainu jonghi kaji dinga kachan tha ahitai. Hitia chu amanun cha pasal ahinna, athisa ajipa insung minhi atundoh a, hiche achennao khopi sung ahi ainsung thil lelo jouse jonghi agouva kisim ding ahi. Nang hojouse hi tunia ahetoh nahi taove,” ati.
11 Todos los del pueblo que estaban en la puerta con los ancianos, dijeron: ¡Somos testigos! ¡Yavé haga que la esposa que entra en tu casa sea como Raquel y como Lea, quienes edificaron la familia de Israel, que tú logres riqueza en Efrata y seas famoso en Belén,
Hichun upa holeh mipi kelkotna dingho jouse chun ahindonbut uvin, “Keiho ahetoh kahiuve, Pakaiyin hiche numei nainsung’a ahunglut hi Isreal nam hung kondoh na Rachel leh Leah toh bahsah hen! Nangjong Ephrathah bangin pung inlang Bethlehem naming thang tahen.” atiuvin ahi.
12 y tu casa sea como la casa de Fares, a quien Tamar dio a luz para Judá, por la descendencia que Yavé te dé por medio de esta joven!
“Chuleh Pakaijn hiche khangdong numeinu a kon hin i-puluiyu Judah leh Jamer chapa Perez tobang'in chilhah tamtah nape hen!” atiuve.
13 Booz tomó, pues, a Rut, y ella fue su esposa. Se unió con ella, y Yavé permitió que concibiera y dio a luz un hijo.
Hichun Boaz in Ruth chu a in'ah akipuilut in hiti chun amanu chu amapa jinu ahung hitai. Aman amanu chu aluppin ahileh Pakaiyin nao ahin vop sah in, amanun chapa khat ahin hingtai.
14 Y las mujeres decían a Noemí: ¡Bendito sea Yavé que no permitió que te falte pariente hoy! ¡Sea su nombre famoso en Israel!
Hichun khopi sunga numeiho chun Naomi kommah “Nainsung’a gam ngahding nahin tundoh peh a Pakai chu thangvah in umhen! Hiche chapanghi Isreal namsung’ah hung minthang hen.
15 ¡Que también él sea para ti restaurador de vida y sustentador de tu vejez! Porque tu nuera, quien te ama, te dio a luz, y ella es mejor para ti que siete hijos.
Amahin nakhangdong sah kit henlang chuleh nateh lang hinkho hi nahin vetsuipeh tahen. Ajeh chu amahi nahin ngailua namounu cha ahin chapa sagi nanei sanga phajo ahi,” atiuve.
16 Noemí tomó al niño, lo puso en su pecho y fue su madre de crianza.
Hichun Naomi chun hiche naosen chu akipom in a-optoh asipbeh tan ahi. Aman ama cha mong mong bangin akidontan ahi.
17 Las vecinas le dieron un nombre y dijeron: A Noemí le nació un hijo. Y lo llamaron Obed. Éste es el padre de Isaí, padre de David.
A-inheng numei hon, tun Naomi’n cha aneikit tai. Chuleh amahon amin chu Obed asah taove. Amahi Jesse pa ahung hin David pu ahung hitai.
18 Éstas son las generaciones de Fares: Fares engendró a Hezrón,
Hichehi a-puluiyu Perez son achilhah hochu ahung hitaove, Perez hi Hezron pa ahung hin,
19 Hezrón engendró a Ram, Ram engendró a Aminadab,
Hezron hi Ram pa ahin, Ram hi Amminadab pa ahin,
20 Aminadab engendró a Naasón, Naasón engendró a Salmón,
Amminadab chu Nahshon pa ahin, Nahshon hi Salmon pa ahin,
21 Salmón engendró a Booz, Booz engendró a Obed,
Salmon hi Boaz pa ahi, Boaz hi Obed pa ahin,
22 Obed engendró a Isaí, e Isaí engendró a David.
Obed hi Jesse pa ahin, chuleh Jesse hi David pa ahi.