< Lamentaciones 5 >
1 Acuérdate, oh Yavé, de lo que nos sucedió. Ve y mira nuestro oprobio.
Amintește-ți, DOAMNE, ce a venit peste noi; ia aminte și privește ocara noastră.
2 Nuestra heredad pasó a extraños, Nuestras casas a extranjeros.
Moștenirea noastră s-a întors la străini, casele noastre la necunoscuți.
3 Somos huérfanos, sin padre. Nuestras madres son como viudas.
Noi suntem orfani și fără tată, mamele noastre sunt ca văduvele.
4 Tenemos que pagar el agua que bebemos. Pagamos también nuestra leña.
Noi am băut apa noastră pe bani; lemnul nostru ne este vândut nouă.
5 Los que nos siguen están sobre nuestras nucas. Trabajamos y no tenemos descanso.
Gâturile noastre sunt sub persecuție; muncim și nu avem odihnă.
6 Tuvimos que someternos a Egipto y a Asiria Para tener suficiente pan.
Am dat mâna cu egiptenii și cu asirienii, ca să ne săturăm cu pâine.
7 Nuestros antepasados pecaron, no existen. Nosotros cargamos sus iniquidades.
Părinții noștri au păcătuit și nu mai sunt, iar noi am purtat nelegiuirile lor.
8 Unos esclavos nos dominan. No hay uno que nos libre de su mano.
Servitori au condus peste noi, nu este nimeni care să ne elibereze din mâna lor.
9 Para conseguir nuestro pan arriesgamos nuestras vidas A causa de la espada en la región despoblada.
Ne câștigăm pâinea cu riscul vieților noastre din cauza sabiei pustiei.
10 Nuestra piel arde como un horno A causa de los ardores del hambre.
Pielea noastră era neagră ca un cuptor din cauza foametei teribile.
11 Violaron a las mujeres en Sion, A las doncellas en los pueblos de Judá.
Ei au necinstit femeile în Sion și pe fecioarele din cetățile lui Iuda.
12 Los magistrados fueron colgados de las manos, Y los ancianos no fueron respetados.
Prinți sunt spânzurați prin mâna lor; fețele bătrânilor nu au fost onorate.
13 Los jóvenes trabajan en la piedra del molino, Y los niños se tambalean bajo el peso de la leña.
Ei au luat pe tineri să macine și copiii au căzut sub lemne.
14 Los ancianos se fueron de la puerta. Los jóvenes abandonaron su música.
Bătrânii au încetat [să mai fie] la poartă, tinerii la muzica lor.
15 Cesó la alegría de nuestros corazones. Nuestra danza se convirtió en duelo,
Bucuria inimii noastre a încetat; dansul nostru este întors în jale.
16 La corona cayó de nuestra cabeza. ¡Ay de nosotros, porque pecamos!
Coroana a căzut de pe capul nostru; vai de noi, pentru că am păcătuit!
17 A causa de esto nuestro corazón está enfermo. A causa de estas cosas se nublan nuestros ojos.
Fiindcă inima noastră [este] leșinată; pentru aceste lucruri ochii noștri sunt întunecați.
18 Porque la Montaña Sion está desolada, Y las zorras se pasean por ella.
Din cauza muntelui Sionului, care este pustiit, vulpile se plimbă pe el.
19 Sin embargo Tú, oh Yavé, permaneces para siempre. Tu trono es de generación en generación.
Tu, DOAMNE, rămâi pentru totdeauna; tronul tău din generație în generație.
20 ¿Te olvidarás para siempre de nosotros? ¿Nos abandonarás tanto tiempo?
Pentru ce ne uiți pentru totdeauna și ne părăsești atât de mult timp?
21 Oh Yavé, devuélvenos a Ti, Y seremos restaurados. Renueva nuestros días para que sean como los de antaño.
Întoarce-ne la tine, DOAMNE și ne vom întoarce; înnoiește-ne zilele ca în vechime.
22 A menos que nos hayas desechado por completo, Y estés sumamente airado contra nosotros.
Dar tu ne-ai respins pe deplin, te-ai înfuriat tare împotriva noastră.