< Job 16 >
1 Entonces Job respondió:
Atunci Iov a răspuns și a zis:
2 Oí muchas cosas como éstas. Consoladores molestos son todos ustedes.
Am auzit multe astfel de lucruri, mângâietori răi sunteți voi toți.
3 ¿Habrá fin para las palabras vanas? ¿Qué te incita a responder?
Vor avea cuvintele zadarnice un sfârșit? Sau ce te încurajează de răspunzi?
4 Yo también podría hablar como ustedes. Si su alma estuviera en lugar de la mía, podría hilvanar vocablos contra ustedes y menear la cabeza contra ustedes.
Aș putea vorbi de asemenea precum faceți voi, dacă sufletul vostru ar fi în locul sufletului meu, aș putea îngrămădi cuvinte împotriva voastră și mi-aș clătina capul spre voi.
5 Pero los alentaría con mis palabras, y la consolación de mis labios calmaría su dolor.
Dar v-aș întări cu gura mea și mișcarea buzelor mele ar retrage mâhnirea voastră.
6 Si hablo, no cesa mi dolor. Si me abstengo, ¿se aleja de mí?
Deși vorbesc, mâhnirea mea nu se retrage, iar dacă mă feresc cu ce sunt ușurat?
7 Ahora me agotó. Desoló a toda mi compañía.
Dar acum el m-a obosit, tu ai pustiit pe toți ai mei.
8 Colocaste una mano firme contra mí y me llenaste de arrugas, lo cual es un testigo contra mí. Mi flacura es una evidencia adicional que testifica en mi cara.
Și m-ai umplut cu riduri, ceea ce este o mărturie împotriva mea; și slăbiciunea, ridicându-se în mine, aduce mărturie feței mele.
9 Mi adversario lanzó su mirada contra mí. Me odió, me persiguió, su furor me destrozó, contra mí cruje sus dientes, fija sus ojos contra mí,
Mă sfâșie în furia sa, cel ce mă urăște; scrâșnește din dinții săi asupra mea; dușmanul meu își ascute ochii asupra mea.
10 abren sus bocas contra mí, hieren mis mejillas con afrenta, se unieron contra mí.
Au stat cu gurile căscate asupra mea; m-au lovit ocărâtor peste obraz; s-au adunat împotriva mea.
11 ʼElohim me entregó a los perversos y me empujó hacia las manos de los impíos.
Dumnezeu m-a dat celor neevlavioși și m-a dat în mâinile celor stricați.
12 Yo estaba tranquilo, pero Él me quebrantó. Me agarró por el cuello, me destrozó y me colocó como blanco de sus flechas.
Eram în tihnă, dar el m-a frânt în bucăți; de asemenea m-a luat de gât și m-a rupt în bucăți și m-a făcut ținta lui.
13 Sus arqueros me rodearon, atraviesan mis riñones y no perdonan. Derraman mi hiel a tierra,
Arcașii lui mă încercuiesc, îmi despică rărunchii în bucăți și nu cruță; îmi varsă fierea pe pământ.
14 abren brecha tras brecha en mí y arremeten contra mí como un guerrero.
Mă frânge cu spărtură peste spărtură, aleargă peste mine ca un uriaș.
15 Cosí tela áspera sobre mi piel y coloqué mi cabeza en el polvo.
Mi-am cusut haină de sac peste pielea mea și mi-am întinat cornul în țărână.
16 Mi cara está enrojecida de tanto llorar. Sobre mis párpados se afirma la sombra de la muerte,
Fața mea este murdărită de plânset și pe pleoapele mele este umbra morții;
17 aunque no hubo violencia en mis manos, y fue pura mi oración.
Deși nu este pentru vreo nedreptate în mâinile mele; de asemenea rugăciunea mea este pură.
18 ¡Oh tierra, no encubras mi sangre, ni haya lugar de reposo para mi clamor!
Pământule, nu-mi acoperi sângele; și să nu își găsească loc strigătul meu.
19 Ciertamente ahora mi testigo está en el cielo, en las alturas, el que atestigua a mi favor.
De asemenea acum, iată, martorul meu este în cer și mărturia mea este în înalt.
20 Mis amigos son mis burladores. Mis ojos lloran ante ʼElohim.
Prietenii mei mă batjocoresc, dar ochiul meu varsă lacrimi spre Dumnezeu.
21 ¡Ojalá pudiera disputar el hombre ante ʼElohim, como un hombre con su prójimo!
O, de ar pleda cineva pentru un om cu Dumnezeu, precum pledează un om pentru aproapele său!
22 Porque cuando pasen algunos años, me iré por el camino que no tiene regreso.
Încă puțini ani să vină, atunci voi merge pe calea de pe care nu mă voi întoarce.