< 2 Reyes 9 >
1 Entonces el profeta Eliseo llamó a uno de los hijos de los profetas y le dijo: Ata tu cintura, toma esta vasija de aceite en tu mano y vé a Ramot de Galaad.
Alangkhat’ah Elisha themgaovin thempu kiloikhom ho lah a mikhat chu akouvin ama kom’ah chun, “Kholjin din kigon” chuleh, “Olive thao bom khat kichoijinlang Ramoth Gilead langa chen,
2 Cuando llegues allí, visita en aquel lugar a Jehú, hijo de Josafat, hijo de Nimsi. Entonces entra, haz que se levante de entre sus hermanos, y llévalo a una habitación interior.
Hichea chun Nimshi chapa Jehoshaphat chapa Jehu chu gaholdoh inlang aloiho lah a konin indan sungnung khatna koulut in,
3 Toma después la vasija de aceite, derrámalo sobre su cabeza y dí: Yavé dice: Yo te ungí como rey de Israel. Luego abre la puerta y huye. No esperes.
Chule aluchungah thao nunlang, hiti hin seipeh in, ‘Pakaiyin nanghi Israelte chunga leng dia thao kanu nahitai,’ tinlang chujoutengleh kot hong inlang nahinkho huhnan jamdoh loi jingin, tin aseije,” tipeh in
4 El joven profeta fue a Ramot de Galaad.
Hiti chun themgao gollhangpa chun akiseipeh bang bangin Ramoth Gilead lam’ah achetan ahi.
5 Cuando llegó, miró a los jefes del ejército que estaban sentados y dijo: Oh jefe, tengo una palabra para ti. Y Jehú dijo: ¿Para quién de todos nosotros? Y él dijo: Para ti, oh jefe.
Ama hiche mun agalhun chun, Jehu chu sepai lamkai dang hotoh ana toukhompet un agamudoh in ahi. Hichun aman jong, “Keiman nang dingin thupeh khat kahinpoi, atileh keiho koipen dingin em?” tin Jehu chun ahin dongin ahi. “Lamkaipu nang ding ahi,” tin adonbut in ahi.
6 Jehú se levantó y entró en la casa. El joven derramó el aceite sobre su cabeza y le dijo: Yavé ʼElohim de Israel dice: ¡Yo te ungí como rey de Israel, pueblo de Yavé!
Hichun Jehu’n adangho chu ahindalhan insunga chun aluttan ahi. Hichun themgao gollhangpa chun Jehu luchunga chun thao asunglhan, hiti hin aseipeh tai, “Hichehi Israel Pakai Pathen in asei ahi, keiman Pakai mite Israel chunga leng ding’a thao kanu ahi,” ati.
7 Tú atacarás la casa de tu ʼadón Acab, para que Yo vengue la sangre de mis esclavos profetas y la sangre de todos los esclavos de Yavé, derramada por mano de Jezabel.
“Nangin napupa insung mite nasuhmang ding hitia chu keiman Jezebel in kathemgao hole Pakai sohte athagam na phu chu kalah ding ahi,” ati.
8 Toda la casa de Acab desaparecerá, pues extirparé todo varón de Acab, tanto al que está en esclavitud, como al que es libre en Israel.
“Ahab insung mite jouse natha gam soh helding ahi. Keiman achilhah pasal jouse, asohte le asoh hilou pasal jouse Israelte chenna muntinna kasuh mangding ahi,” ati.
9 Dejaré la casa de Acab como la casa de Jeroboam, hijo de Nabat, y como la casa de Baasa, hijo de Ahías.
“Keiman Nebat chapa Jeroboam insungleh Ahijah chapa Baasha insung kasuhmang banga Ahab insung jong kasuhmang ding ahi,” ati.
10 Los perros comerán a Jezabel en la viña de Jezreel, y no habrá quien la sepulte. En seguida abrió la puerta y huyó.
Jezreel munna gambeh khatna Ahab jinu Jezebel chu uicha in anehding koiman ama nuchu avui louding’u ahi,” tin aseipeh tan ahi.
11 Después Jehú salió a donde estaban los esclavos de su ʼadón y le preguntaron: ¿Todo bien? ¿Por qué vino ese loco a ti? Y les respondió: Ustedes conocen al hombre y sus palabras.
Jehu chu asepai lamkaiho kom’a ahungki nungle kit in ahile amaho lah a mikhat chun, “Hiche mingolpa chun ipi asei ham? Aphamo umlouva hinam?” atileh, Jehu’n adonbut in “Hitobang miho thusei dingchu nahetsao hichula,” atin ahile amahon,
12 Pero dijeron: No es cierto. Dinos ahora. Y él dijo: Así y así me habló: Yavé dice: ¡Te ungí como rey de Israel!
“Nangin thilkhat na-im e, neiseipeh un,” atiuvin ahi. Hichun Jehu’n amaho chu aseipeh tan ahi, “Aman kakom’ah Pakaiyin hitin aseije, keiman nangma hi Israelte chunga leng dinga thao kanu nahitai,” atin ahi.
13 Entonces cada uno se apresuró a tomar su manto y los tendieron debajo de Jehú sobre las gradas desnudas. Luego tocaron la corneta y proclamaron: ¡Jehú reina!
Hichun amahon akengto noi uvah pon aphaovin kelchal ki amut’un, “Jehu leng ahitai!” atiuve.
14 Así Jehú, hijo de Josafat, hijo de Nimsi, conspiró contra Joram. Joram estaba en ese tiempo con todo Israel y defendía a Ramot de Galaad por causa de Hazael, rey de Siria,
Nimshi chapa Jehoshaphat chapa Jehu chun Joram lengpa dounan gal aboltan ahi. Joram hi Ramoth a Gilead munna Israelte huhna dia Syria lengpa Hazael sepaite toh kidouva umma ahi.
15 pero el rey Joram regresó para ser curado en Jezreel de las heridas que le produjeron los sirios cuando combatía contra Hazael, rey de Siria. Entonces Jehú dijo: Si es voluntad de ustedes, que ninguno escape de la ciudad para dar las noticias en Jezreel.
Ahinlah Joram lengpa chu gal kisatna a ana kisukha in, akisuhkhah naho kijen dam dingin Jezreel la kinunglea ahi. Hichun Jehu in akinaipi ho kom’a chun, “Nanghon leng dinga neidei uleh keiman thilsoh hohi Jezreel la miho agahet sah louna diuvin hiche khopia konin koima pot sah tahih un,” atin ahi.
16 Luego Jehú cabalgó y fue a Jezreel, porque Joram estaba allí enfermo. Y Ocozías, rey de Judá, también bajó para visitar a Joram.
Hijou chun Jehu chu asakol kangtalai achun atouvin Jezreel munna damlouva kijenna um Joram kimutopi dingin achetan ahi. Judah lengpa Ahaziah jong hiche munna chu Joram vedinga ana che ahi.
17 Entonces el centinela que estaba en la torre de Jezreel, vio que llegaba la tropa de Jehú y dijo: Veo una tropa. Y Joram dijo: Toma un jinete, envíalo a encontrarlos y que les pregunte: ¿Hay paz?
Jezreel kulpi chunga khosatna a konin khongahpan Jehu le aloiho chu ahung’uchu agalmun, Joram kom’a chun ahin sammin, “Keiman sepai honkhat ahung kamun ahi!” ati. Hichun Joram lengpan thu apen, sakol chung toukhat soldoh inlang chamna thudol a hung hinau vem gadohsah in,” ati.
18 Salió el jinete a encontrarlos y dijo: El rey pregunta: ¿Hay paz? Y Jehú respondió: ¿Qué tienes tú que ver con la paz? ¡Regresa detrás de mí! Y el centinela informó: El mensajero llegó hasta ellos, pero no regresa.
Hichun sakol toukhat alhaidoh in Jehu koma chun agadongin “Lengpan iti-dolla nahung ham? Chamna thudol a nahung hinam? Ahenom’e,” agatin ahileh Jehu’n adonbut in, “Chamna chu ipi ding nati ham? Neihin juitan,” ati. Hichun kho-ngahpan Joram lengpa kom’a chun, “Sottol pa chun amaho akimupin ahung kile tapoi,” tin aseipeh tai.
19 Entonces envió un segundo jinete que fue hacia ellos y dijo: El rey pregunta: ¿Hay paz? Pero Jehú preguntó: ¿Qué tienes tú que ver con la paz? ¡Regresa detrás de mí!
Hichun lengpan sakol chunga tou anichanna asoldoh kit’in, amachun akom uva, “Lengpan chamna thudol a nahung u hinam? Ahenom e,” tia agadoh a ahileh, Jehu’n adonbut in, “Chamna ipinga nati ham? Neihin juitan,” ati.
20 Y el centinela informó: Llegó hasta ellos pero no regresa. La manera de conducir es como la de Jehú, hijo de Nimsi, porque conduce impetuosamente.
Hichun kho-ngahpa chun ahin sam’in, “Sottolpa chun amaho akimupin ahinla ama ahung kile tapoi! Ahunga khu Nimshi chapa Jehu toh abange, asakol tildankhu aham vevu jinge,” ati.
21 Entonces Joram dijo: Apareja mi carruaje. Y le aparejaron su carruaje, y salió Joram, rey de Israel, con Ocozías, rey de Judá, cada uno en su carruaje. Salieron a encontrar a Jehú, y lo encontraron en la herencia de Nabot de Jezreel.
Hichun Joram lengpan thu apen “Gangtah in kasakol kangtalai chu gotsan koiyin!” ati. Hiche jouchun Israel lengpa Joram leh Judah lengpa Ahaziah chu Jehu toh kimuto dingin asakol kangtalai chungah ahung kijot doh lhonin ahi. Ama nin Jezreel munna Neboth gam munna chun agakimupi lhon tan ahi.
22 Y cuando Joram vio a Jehú, preguntó: ¿Hay paz, Jehú? Pero él respondió: ¿Cuál paz, con las prostituciones de tu madre Jezabel y sus numerosas hechicerías?
Joram lengpa in adongin, “Jehu chamna thudol a nahung hinam?” tia adohleh, Jehu’n, “Nanu Jezebel semthu pathen houna hole doithu sapna in in eium kimvel laiseuva chamna iti umthei ding ham?” tin ana donbut in ahi.
23 Entonces Joram volvió sus riendas y huyó mientras decía a Ocozías: ¡Traición, Ocozías!
Hichun Joram lengpan sakol ale haijin ajam in, Ahaziah lengpa kom’ah “Leng mun chu ahi, Ahaziah!” atin ahi.
24 Pero Jehú tensó su arco e hirió a Joram entre los hombros. La flecha salió por el corazón, y se desplomó en su carruaje.
Ahin Jehu chun, athalpi a agah kap a ahileh, athalpi chang chu Joram lengkou teni kikah a alut in, hiche thalchang chun alungchangtah akhan asakol kangtalai chung’a chun alhu lhop in, athi dentan ahi.
25 Y Jehú dijo a Bidcar, uno de sus jefes: Levántalo y échalo en la viña de Nabot de Jezreel, pues recuerda que tú y yo cabalgábamos juntos tras su padre Acab cuando Yavé pronunció esta sentencia contra él.
Chuin Jehu chun anoija pipu pa, Bidkar kom’a chun, “Atahsa chu Jezreel la Naboth gambih sunga chun lehlut tan,” ati. “Apa Ahab nunga Sakol a ina lhailai chu nagel doh em? Pakaiyin ama douna a hitia hi ana phondoh sa ahitai,” ati.
26 Palabra de Yavé: ¿No vi ayer la sangre derramada de Nabot y la sangre de sus hijos? Yo voy a retribuirte por ello en este mismo lugar, dice Yavé. Así que, levántenlo y échenlo en esa viña, según la Palabra de Yavé.
“Pakaiyin, janhia Neboth le achate atha kamitchang tah a kamu jeh a, hiche gambeh chunga hi keiman aphu kalah ding ahi tin Pakaiyin ana kihahsel in ahi. Hijeh chun Pakaiyin aseibang bangin Naboth gamsung a chun lelut tan,” ati.
27 Cuando Ocozías, rey de Judá, vio esto, huyó por el camino de Bet-hagán, pero Jehú lo persiguió y dijo: Maten también a éste en el carruaje. Y lo hirieron en la subida de Gur, que está junto a Ibleam, pero él huyó a Meguido donde murió.
Chuin Judah lengpa Ahaziah in thilsoh amu phat in, amajong Beth-haggen lamlen langa ajamtan ahi. Ahin Jehu’n amachu adallin, “Amajong kaplih un,” ati. Hiti chun amahon jong Ahaziah chu Ibleam koma um Gur lang kaltouna laitah a chun ana kaplhu un, ahin Megiddo geijin anajam phei peh in, hikomma chun ana thiden tan ahi.
28 Sus esclavos lo llevaron en su carruaje a Jerusalén y lo sepultaron en su sepulcro con sus antepasados en la Ciudad de David.
Asohten athilong chu asakol kangtalai in apouvin, Jerusalem alhut un David khopia apu apate kivuina a avui tauvin ahi.
29 Ocozías comenzó a reinar en Judá el año 11 de Joram, hijo de Acab.
Ahab chapa Joram lengvaipoh kal kum somle khat lhin kum chun Ahaziah chu Judah chunga leng ana chang in ahi.
30 Después Jehú fue a Jezreel. Y cuando Jezabel lo supo, se pintó los ojos, arregló su cabello y miró por la ventana.
Chuin Lengpa nu Jezebel chun Jehu chu Jezreel lah ahunge tithu ajah phat chun amit teni ajem hoisel in, asam akipojolsel in, bangkot a akonin agahven ahi.
31 Cuando Jehú entraba por la puerta de la ciudad, ella preguntó: ¿Hubo paz para Zimri, asesino de su ʼadon?
Jehu chu khopi kelkot ahunglut jouchun, amanun jong hasap in ahinsam in, “Tolthatpa chamna thudol a hung nahi hinai mo? Apupa Zimri thatpa tobang nahi,” ati.
32 Entonces él levantó su cara hacia la ventana y preguntó: ¿Quién está conmigo? ¿Quién? Y dos o tres funcionarios se asomaron desde arriba.
Jehu chun chunglang agahvet leh bangkot a chun amanu agah mun, hitin asam in ahi, “Keilam a panga koi koi nahiuvem?” tia agah sap le, nukiso mi nile thum'in ahin veuvin ahi.
33 Y él les ordenó: ¡Échenla abajo! Y la echaron abajo. Parte de su sangre salpicó la pared y los caballos, y él la pisoteó.
Hichun Jehu’n jong, “Amanu chu hinsep lhaovin,” atin ahileh amanu chu bangkota konin ahin sonlhauvin, athisan chu bang hole sakol chungah chun akithe tho jingin ahi. Jehu’n atouna keng’ah chun achon mat jingin ahi.
34 Cuando él entró, comió y bebió. Después dijo: ¡Ocúpense de esa maldita y sepúltenla, pues es hija de un rey!
Chuin Jehu chu khopi sunga chu alut’in, anen adon’in ahi. Hiche jouchun, “Khattou cheuvin lang sapset chang hiche numei nu hi gavui tauvin, ajeh chu amahi leng chanu ahi,” ati.
35 Fueron a sepultarla, pero no encontraron de ella sino la calavera, los pies, y las palmas de las manos.
Ahin amaho chu avui ding’a achedoh uleh, amahon, alugu, akeng chuleh akhut teni tilou adang amu tapouvin ahi.
36 Volvieron y le informaron. Y él dijo: Es obra de Yavé, Quien habló por medio de su esclavo Elías tisbita: En la viña de Jezreel los perros comerán la carne de Jezabel.
Chuin amaho ahung kile uvin Jehu kom’a aseijun ahileh, “Pakaiyin Tishbe khoa alhachapa Elijah kom’a anasei chu guilhung ahi tai, Jezreel khosung’a Jezebel tahsa hi uichan aneh hiding ahi,” atia ana chu ana hilchen in ahi.
37 El cadáver de Jezabel fue como abono sobre la superficie del campo en la herencia de Jezreel, de modo que nadie pueda decir: Ésta es Jezabel.
“Chujongle Jezebel tahsa chu Jezreel khosung’a chu jun le eh banga kithecheh ding, koimachan hiche hi Jezebel kitinu chu ahi tia ahetdoh lou ding’u ahi,” ati.