Santiago 4
1 ¿De dónde vienen las guerras y las peleas entre vosotros? ¿No provienen de vuestros placeres que combaten en vuestros miembros?
De unde vin războaiele și luptele dintre voi? Nu vin ele din plăcerile voastre care se războiesc în mădularele voastre?
2 Codiciáis, y no tenéis. Asesináis y codiciáis, y no podéis obtener. Peleáis y hacéis la guerra. No tenéis, porque no pedís.
Voi poftiți, și nu aveți. Ucideți și poftiți, și nu puteți obține. Vă luptați și faceți război. Nu aveți, pentru că nu cereți.
3 Pedís, y no recibís, porque pedís con malos motivos, para gastarlo en vuestros placeres.
Cereți, și nu primiți, pentru că cereți cu motive greșite, ca să cheltuiți pe plăcerile voastre.
4 Adúlteros y adúlteras, ¿no sabéis que la amistad con el mundo es una hostilidad hacia Dios? Por eso, quien quiere ser amigo del mundo se hace enemigo de Dios.
Voi, adulterinilor și adulterinelor, nu știți că prietenia cu lumea este ostilitate față de Dumnezeu? De aceea, oricine vrea să fie prieten cu lumea se face dușman al lui Dumnezeu.
5 ¿O pensáis que la Escritura dice en vano: “El Espíritu que vive en nosotros anhela celosamente”?
Sau credeți că Scriptura spune în zadar: “Duhul care trăiește în noi tânjește cu gelozie”?
6 Pero da más gracia. Por eso dice: “Dios resiste a los soberbios, pero da gracia a los humildes”.
Dar el dă mai mult har. De aceea se spune: “Dumnezeu se împotrivește celor mândri, dar dă har celor smeriți”.
7 Someteos, pues, a Dios. Resistid al diablo, y huirá de vosotros.
Fiți deci supuși lui Dumnezeu. Împotriviți-vă diavolului și el va fugi de voi.
8 Acercaos a Dios, y él se acercará a vosotros. Limpiad vuestras manos, pecadores. Purificad vuestros corazones, vosotros los de doble ánimo.
Apropiați-vă de Dumnezeu, și el se va apropia de voi. Curățați-vă mâinile, păcătoșilor. Curățați-vă inimile, voi, cei cu minte dublă.
9 Lamentad, lamentad y llorad. Que vuestra risa se convierta en llanto y vuestra alegría en tristeza.
Plângeți, jeliți și plângeți. Râsul vostru să se transforme în jale și bucuria voastră în tristețe.
10 Humillaos ante el Señor, y él os exaltará.
Umiliți-vă în fața Domnului, și el vă va înălța.
11 No habléis unos contra otros, hermanos. El que habla contra un hermano y juzga a su hermano, habla contra la ley y juzga a la ley. Pero si juzgas la ley, no eres hacedor de la ley, sino juez.
Fraților, nu vorbiți unul împotriva altuia. Cine vorbește împotriva unui frate și judecă pe fratele său, vorbește împotriva legii și judecă legea. Dar dacă judeci legea, nu ești un împlinitor al legii, ci un judecător.
12 Uno solo es el legislador, que puede salvar y destruir. Pero ¿quién eres tú para juzgar a otro?
Numai unul singur este făcătorul legii, care poate să mântuiască și să distrugă. Dar cine ești tu să judeci pe altul?
13 Venid ahora, vosotros que decís: “Hoy o mañana vayamos a esta ciudad y pasemos un año allí, comerciemos y hagamos ganancias”.
Veniți acum, voi, care ziceți: “Astăzi sau mâine să mergem în cetatea aceasta, să petrecem acolo un an, să facem negoț și să câștigăm.”
14 Pero no sabéis cómo será vuestra vida mañana. Porque, ¿qué es tu vida? Porque sois un vapor que aparece por un poco de tiempo y luego se desvanece.
Dar voi nu știți cum va fi viața voastră mâine. Căci ce este viața voastră? Căci voi sunteți un abur care apare pentru puțin timp și apoi dispare.
15 Pues deberíais decir: “Si el Señor quiere, viviremos y haremos esto o aquello”.
Căci ar trebui să spuneți: “Dacă Domnul vrea, vom trăi amândoi și vom face una sau alta.”
16 Pero ahora os gloriáis en vuestra jactancia. Toda esta jactancia es mala.
Dar acum vă lăudați cu mândria voastră. Orice astfel de laudă este rea.
17 Por tanto, el que sabe hacer el bien y no lo hace, para él es pecado.
Așadar, pentru cel care știe să facă binele și nu-l face, pentru el este păcat.
