< Génesis 14 >
1 En los días de Amrafel, rey de Sinar; Arioc, rey de Elasar; Quedorlaomer, rey de Elam; y Tidal, rey de Goim,
Ana knafina ana mopafima nemaniza kini vahe'mo'zara ha' hu'naze. Mago kaziga mani'naza kini vahe'mokizmi zamagi'a, Amrafeli'a Babiloni kumate kini nere. Arioki'a Elasa kumate kini nere. Kedolaoma'a Elami kumate kini nere. Tidali'a Goimi kumate kini nere.
2 hicieron la guerra a Bera, rey de Sodoma; a Birsa, rey de Gomorra; a Sinab, rey de Adma; a Semeber, rey de Zeboim; y al rey de Bela (también llamado Zoar).
Hagi vu'za ha' ome huzmante'nazana Bera'a Sodomu kumateti kini nere. Birsa'a Gomora kumateti kini nere. Sinabu'a Adma kumateti kini nere. Semeba'a Zeboimi kumate kini nere. Hagi Bela kumaku'ma, Zoari kumarema nehaza kumateti kini ne'ene hara hu'naku hu'naze.
3 Todos ellos se unieron en el valle de Sidim (también llamado Mar Salado).
Hagi ana knafina e'i ana kumatera kini vahe'mo'za magopi hagerafi'za Sidimi krahopi nemani'zane. Ana kazigagura menina Fri Hagerine hu'za nehaze.
4 Sirvieron a Quedorlaomer durante doce años, y en el año trece se rebelaron.
E'i ana kumatamimpi vahera 12fu'a zagegafufina Kedolaoma kegava huzmantege'za mani'naze. Hagi 13nima hiankafufina zamasi vazige'za, ke'a antahi omi'naze.
5 En el decimocuarto año Quedorlaomer y los reyes que estaban con él vinieron y golpearon a los refaítas en Astarot Karnaim, a los zuzim en Ham, a los emim en Save Quiriataim,
Hagi 14nima hiankafufina Kedalaoma'ene hagerafi'za mani'naza kini vahe'mo'za eza Refaim vahe'ma, Astero-Karnaimi kumate'ene Zuzimi kumate'ene Hami kumate'ene, Emimi kumate'ene Save-Kiriataim kumate vahe'ene,
6 y a los horeos en su monte Seir, hasta El Paran, que está junto al desierto.
Horaeti kumate vahe'enena ha' eme huzmanteza zamavaririge'za Idomu mopa zamirega El-parani nevazage'za, zamarotgo hu'za hagege hu'nea ka'ma mopa me'nea tvaonte vu'naze.
7 Volvieron y llegaron a En Mispat (también llamado Cades), y atacaron todo el país de los amalecitas, y también a los amorreos que vivían en Hazazón Tamar.
Hagi ete rukrahe'ma hu'za En-mispatima ne-e'za, Amori vahe mopa zamahe'za nehanare'za, Hazazon-tamari nemaniza, Amori vahe'mokizmi mopanena ha' huzmante'za eri'naze.
8 Salieron el rey de Sodoma y el rey de Gomorra, el rey de Adma, el rey de Zeboim y el rey de Bela (también llamada Zoar), y prepararon la batalla contra ellos en el valle de Sidim
Anantera Sodomu kinigi, Gomora kinigi, Adma kinigi, Zeboim kinigi, Bela kiniki, Belagura menina Zoari hu'za nehazankino, ana 5fu'a kini vahe'mo'za eri mago hute'za, Sidim agupofi hara hunaku tro hu'naze. (Dead Sea)
9 contra Quedorlaomer, rey de Elam, Tidal, rey de Goim, Amrafel, rey de Sinar, y Arioc, rey de Elasar; cuatro reyes contra los cinco.
Hagi Sidim agupofima ha'ma hazana, Kedolaoma'a Elami kini neki, Tidali'a Goimi kini neki, Amrafeli'a Sainari kinigi, Arioku'a Elasari kini ne'ki hu'za ana 4'a kini vahe'mo'za 5fu'a kini vahe'ene Fri Hagerima me'nea agupofi hara hu'naze.
10 El valle de Sidim estaba lleno de pozos de brea, y los reyes de Sodoma y Gomorra huyeron, y algunos cayeron allí. Los que quedaron huyeron a las colinas.
Ana agupofina koltama kafizama eneri'za keriramina hakare'a me'neankino, Sodomu kini ne-ene Gomora kini ne'ene sondia vahe'znine koro freza ne'eza ana keriramimpi tamizageno, mago'a amanema mani'zamo'za fre'za agonarega vu'naze.
11 Tomaron todos los bienes de Sodoma y Gomorra, y toda su comida, y se fueron.
Ha'ma hugateraza 4'a kini vahetamine sondia vahe'zmimo'za, Sodomu kumateti'ene Gomora kumatetira maka fenozmine hozafinti mika ne'zazminena eri'za vu'naze.
12 Tomaron a Lot, el hijo del hermano de Abram, que vivía en Sodoma, y sus bienes, y se fueron.
Ana nehu'za Abramuna nefu mofavre Loti'a Sodomu kumate mani'nege'za nevre'za, afufenoma'ane eri'za vu'naze.
13 Uno que había escapado vino y se lo contó a Abram, el hebreo. En aquel tiempo, vivía junto a los robles de Mamre, el amorreo, hermano de Escol y hermano de Aner. Eran aliados de Abram.
Hianagi anampinti mago ne'mo zamatreno freno nevuno, Hibru ne' Abramuna ana mikozamofo nenekea ome asmi'ne. Ana knafina Abramu'a Amori ne' Mamre oki zafa agafare mani'ne. Hagi Mamre'a Eskoline, Anelkizni'a neznafukino Abramu'ene tragote'za mani'nazageno anara hu'ne.
14 Cuando Abram se enteró de que su pariente estaba cautivo, sacó a sus trescientos dieciocho hombres entrenados, nacidos en su casa, y los persiguió hasta Dan.
Hagi ha' vahe'mo'zama Lotima avre'za vu'naza nanekema Abramu'ma nentahino'a, agranema maninaza vahe'mo'zakasezmante'za ha'zama rempi huzamige'za antahi'naza vahetamina 318ni'a vahe zamavare'za zamarotgo hu'za vuvava hu'za Dani uhanati'naze.
15 Se dividió contra ellos de noche, él y sus siervos, y los atacó, y los persiguió hasta Hoba, que está a la izquierda de Damasco.
Abramu'a eri'za vahe'a ana kenage zamazeri atru huno tarefi refko huzmantege'za nevu'za, ha' vahera hara hu zamagatere'za zamarotgo hu'za Damaskas kumamofo noti kaziga Hoba uhanati'naze.
16 Hizo volver todos los bienes, y también hizo volver a su pariente Lot y sus bienes, y también a las mujeres y a las demás personas.
Hagi ha'ma eme hu'za maka fenone, negana mofavre Lotine, maka'zane a'nene vahe'ene hapinti eri'za vu'naza zanena Abramu'a mika zana ete erino ene.
17 El rey de Sodoma salió a recibirlo después de su regreso de la matanza de Quedorlaomer y de los reyes que estaban con él, en el valle de Save (es decir, el Valle del Rey).
Anantera Abramu'a Kedalaoma'ene mani'naza kini vahe ha' huzmagatereteno ete e'ne. Hanki Sodomu kini ne'mo'a Save agupofi eme agenaku e'ne. Ana agupogura kini vahe'mokizmi agupoe hu'za nehaze.
18 Melquisedec, rey de Salem, sacó pan y vino. Era sacerdote del Dios Altísimo.
Melkizedeki'a Salemi kinigino, bretine, wainine erino eme ami'ne, agra Marerisa Anumzamofo pristi nere.
19 Lo bendijo y dijo: “Bendito sea Abram del Dios Altísimo, poseedor del cielo y de la tierra.
Abramuna amanage huno asomu kea hunte'ne, Monane mopane eri fore hu'nea Marerisa Anumzamo'a kagrira asomura hugantegahie.
20 Bendito sea el Dios Altísimo, que ha entregado a tus enemigos en tu mano”. Abram le dio la décima parte de todo.
Ha' vahe ka'a kagri kazampima ante'nere Marerisa Anumzamofo ra agi amisune. Higeno Abramu'a mika zama eri'nefintira refko huno 10ni'a kevu anteteno, anampinti mago kevu Melkizedekina ami'ne.
21 El rey de Sodoma dijo a Abram: “Dame la gente y toma los bienes para ti”.
Sodomu kini ne'mo'a Abramunkura amanage hu'ne, mika vahe'zaga nagri nenaminka, Mika fenona kagraka'a erio.
22 Abram dijo al rey de Sodoma: “He levantado mi mano a Yahvé, Dios Altísimo, poseedor del cielo y de la tierra,
Hianagi Abramu'a Sodomu kini nekura amanage hu'ne, Monane mopane tro'ma hu'nea Marerisa Anumzantega nagra huvempage hunte'noankina,
23 que no tomaré ni un hilo ni una correa de sandalia ni nada que sea tuyo, para que no digas: ‘Yo he enriquecido a Abram’.
ru kagra nehunka Abramuna nagra hugeno feno nera mani'ne hunka hu'zanku nagra kukena hati nofiro, agia anomofo nofira, e'oritfa hugahue.
24 No aceptaré nada de ti, excepto lo que hayan comido los jóvenes y la porción de los hombres que fueron conmigo: Aner, Escol y Mamre. Que tomen su porción”.
Nagrani'a mago'zana e'orisoanagi, vahe'ni'amo'zama ko'ma ne'zama ne'nazareke mesie. Hanki nagranema hate'ma vu'namokizmi atrege'za Aneriki, Eskoliki, Mamreki hu'za mago'a zana zamagra'a eriho.