< Salmos 130 >

1 Un cántico para los peregrinos que van a Jerusalén. Señor, clamo a ti desde lo más profundo de mi dolor.
O cântare a treptelor, a lui David. Din adâncuri am strigat către tine, DOAMNE.
2 Por favor escucha mi llanto, presta atención a lo que pido.
Doamne, dă ascultare vocii mele; urechile tale să fie atente la vocea cererilor mele.
3 Señor, si guardaras una lista de nuestros pecados, ¿Quién podría escapar de ser condenado?
Dacă tu, DOAMNE, ai însemna nelegiuirile, Doamne, cine ar sta în picioare?
4 Pero tú eres un Dios perdonador y por eso debes ser respetado.
Dar la tine este iertare, ca să fii de temut.
5 Yo espero en el Señor, espero ansiosamente, porque confío en su palabra.
Eu aștept pe DOMNUL, sufletul meu așteaptă și eu sper în cuvântul lui.
6 Anhelo que el Señor vuelva, más que los vigilantes añorando el amanecer.
Sufletul meu așteaptă pe Domnul mai mult decât străjerii venirea dimineții, da, decât străjerii venirea dimineții.
7 Israel, deposita tus esperanzas en el Señor, porque el Señor nos ama con su inmenso amor, y su salvación no conoce límites.
Să spere Israel în DOMNUL, căci la DOMNUL este milă și la el este multă răscumpărare.
8 Él redimirá a Israel de todos sus pecados.
Și va răscumpăra pe Israel din toate nelegiuirile lui.

< Salmos 130 >