Job 3
1 Después de esto Job comenzó a hablar, maldiciendo el día de su nacimiento.
După aceasta, Iov și-a deschis gura și și-a blestemat ziua.
2 Y dijo:
Și Iov a vorbit și a spus:
3 “Que el día en que nací sea borrado, así como la noche en que se anunció que un niño había sido concebido.
Să piară ziua în care m-am născut și noaptea în care a fost spus: Un copil de parte bărbătească este conceput.
4 Que ese día se convierta en tinieblas. Que el Dios de arriba no lo recuerde. Que no brille la luz sobre él.
Să fie acea zi întuneric; Dumnezeu să nu îi dea atenție din înalt și să nu strălucească lumina peste ea.
5 Cúbranlo con oscuridad y sombra de muerte. Una nube negra debería ensombrecerlo. Debería ser tan aterrador como la oscuridad de un eclipse de día.
Să o întineze întunericul și umbra morții; să locuiască un nor peste ea; să o înspăimânte întunecimea zilei.
6 Borren esa noche como si nunca hubiera existido. No la cuenten en el calendario. Que no tenga día en ningún mes.
Cât despre acea noapte, întunericul să o apuce; să nu fie alăturată zilelor anului, să nu vină la numărul lunilor.
7 “Que en esa noche no nazcan niños, que no se escuchen sonidos de felicidad.
Iată, acea noapte să fie solitară, nicio voce de bucurie să nu intre în ea.
8 Que la maldigan los que maldicen ciertos días, los que tienen el poder de sacar al Leviatán.
Să o blesteme cei ce blestemă ziua, care sunt gata să își înalțe jelirea.
9 Que sus estrellas de la madrugada permanezcan oscuras. Que al buscar la luz, no vea ninguna, que no vea el resplandor del amanecer
Stelele amurgului acesteia să fie întuneric; să caute lumină, dar să nu găsească; nici să nu vadă răsăritul zilei,
10 porque no cerró el vientre de mi madre para impedirme ver los problemas.
Pentru că nu a închis ușile pântecelui mamei mele, nici nu a ascuns întristare de la ochii mei.
11 “¿Por qué no nací muerto? ¿Por qué no morí al nacer?
De ce nu am murit eu din pântece? De ce nu mi-am dat eu duhul când am ieșit din pântece?
12 ¿Por qué hubo un regazo para que me acostara, y pechos para que me amamantaran?
De ce m-au întâmpinat genunchii? Sau sânii ca să îi sug?
13 Ahora estaría acostado en paz, durmiendo y descansando
Căci acum aș zace și aș tăcea, aș dormi, atunci aș fi avut odihnă,
14 junto con los reyes de este mundo y sus funcionarios cuyos palacios ahora yacen en ruinas;
Cu împărați și sfătuitori ai pământului, care și-au zidit locuri pustii;
15 o con los nobles que coleccionaban oro y llenaban sus casas de plata.
Sau cu prinți care au avut aur, care și-au umplut casele cu argint;
16 ¿Por qué no fui un aborto, enterrado en secreto, un bebé que nunca vio la luz?
Sau ca o naștere ascunsă, nelatimp, nu aș mai fi fost; ca prunci care nu au văzut niciodată lumina.
17 Allí, en la tumba, los malvados no dan más problemas, y los que ya no tienen fuerzas tienen su descanso.
Acolo cei stricați încetează a tulbura; și acolo cei obosiți au odihnă.
18 Allí los prisioneros descansan y no escuchan las órdenes de sus opresores.
Acolo prizonierii se odihnesc împreună; nu aud vocea opresorului.
19 Tanto los pequeños como los grandes están allí, y los esclavos son liberados de sus amos.
Cei mici și cei mari sunt acolo; și servitorul este liber de stăpânul lui.
20 ¿Por qué Dios da vida a los que sufren, a los que viven amargamente,
Pentru ce se dă lumină celui în nefericire și viață celui amărât în suflet,
21 a los que esperan una muerte que no llega y a los que buscan la muerte más desesperadamente que la caza de un tesoro?
Care tânjesc după moarte, dar ea nu vine; și sapă după ea mai mult decât după tezaure ascunse;
22 ¡Son tan increíblemente felices cuando llegan a la tumba!
Care se bucură peste măsură și se veselesc când pot găsi mormântul?
23 ¿Por qué se da luz a quien no sabe a dónde va, a quien Dios ha cercado?
De ce se dă lumină unui om a cărui cale este ascunsă și pe care Dumnezeu l-a îngrădit?
24 “Mis gemidos son el pan que como, y mis lágrimas son el agua que bebo.
Căci suspinul meu vine înainte să mănânc și răcnetele mele sunt turnate ca apele.
25 Porque todo lo que temía me ha sucedido; todo lo que temía me ha sobrevenido.
Pentru că lucrul de care m-am temut foarte mult a venit asupra mea și de ceea ce m-am temut m-a ajuns.
26 No tengo paz, ni tranquilidad, ni descanso. Lo único que siento es rabia”.
Nu am avut nici siguranță, nici odihnă, nici tăcere; totuși tulburarea a venit asupra mea.
