< Job 19 >

1 Job respondió:
Atunci Iov a răspuns și a zis:
2 “¿Hasta cuándo seguirás atormentándome? ¿Hasta cuándo seguirás aplastándome con palabras?
Până când îmi veți chinui sufletul și mă veți rupe în bucăți prin cuvinte?
3 Ya me has humillado diez veces. ¿No te da vergüenza tratarme tan mal?
De zece ori m-ați ocărât; nu vă este rușine că vă faceți străini față de mine?
4 Aunque haya pecado, ese es mi problema, y no tiene nada que ver contigo.
Și dacă într-adevăr am greșit, greșeala mea rămâne cu mine.
5 Te crees mucho mejor que yo, y utilizas mi degradación contra mí.
Dacă într-adevăr vă veți preamări împotriva mea și îmi veți folosi ocara pentru a pleda împotriva mea,
6 Pero deberías darte cuenta de que es Dios quien me ha perjudicado, me ha atrapado en su red.
Să știți acum că Dumnezeu m-a doborât și m-a încercuit cu plasa lui.
7 Aunque clamo por ayuda, no obtengo respuesta; aunque grito mis objeciones, no obtengo justicia.
Iată, eu strig din cauza răului, dar nu sunt ascultat; strig tare, dar nu este judecată.
8 Dios me ha amurallado para que no pueda escapar; ha sumido mi camino en la oscuridad.
Mi-a îngrădit calea ca să nu pot trece și a așezat întuneric în căile mele.
9 Ha despojado mi honor de mí; me ha quitado mi reputación.
M-a dezbrăcat de gloria mea și a luat coroana de pe capul meu.
10 Me derriba por todos lados hasta acabar conmigo; ha destruido mi esperanza como un árbol desarraigado.
M-a distrus de fiecare parte și sunt dus; și speranța mea el a mutat-o din loc ca pe un pom.
11 Su ira arde contra mí; me trata como a uno de sus enemigos.
El de asemenea și-a aprins furia împotriva mea și mă socotește ca pe unul dintre dușmanii săi.
12 Las tropas de Dios se reúnen para atacarme. Construyen murallas contra mí. Rodean y asedian mi casa.
Trupele lui se adună și își înalță calea împotriva mea și își așază tabăra în jurul cortului meu.
13 “Ha alejado de mí a mis hermanos; todos mis antiguos amigos se han alejado de mí.
A pus pe frații mei departe de mine și cunoscuții mei sunt într-adevăr înstrăinați de mine.
14 Mis parientes me han abandonado; mis amigos íntimos me han olvidado.
Rudele mele m-au părăsit și prietenii mei apropiați m-au uitat.
15 Los huéspedes de mi casa y mis sirvientas me tratan como a un extraño; para ellos me he convertido en un extranjero.
Cei ce locuiesc în casa mea și servitoarele mele, mă socotesc un străin, sunt un înstrăinat în ochii lor.
16 Llamo a mi criado, pero no responde. ¡Hasta tengo que rogarle!
L-am chemat pe servitorul meu și nu mi-a răspuns; l-am implorat cu gura mea.
17 Soy repulsivo para mi esposa, y soy repugnante para mis propios hermanos.
Respirația mea este străină soției mele, deși am cerut de dragul copiilor propriului meu trup.
18 Hasta los niños pequeños me desprecian; cuando me pongo de pie se burlan de mí.
Da, pruncii m-au disprețuit; m-am ridicat, iar ei au vorbit împotriva mea.
19 Todos mis amigos más cercanos me desprecian, y los que amaba se han vuelto contra mí.
Toți prietenii mei intimi m-au detestat; și cei pe care i-am iubit s-au întors împotriva mea.
20 Estoy reducido a piel y huesos, y sobrevivo por el pellejo de mis dientes.
Osul mi se lipește de pielea și de carnea mea, iar eu am scăpat doar cu pielea dinților mei.
21 “¡Tengan piedad de mí, amigos míos, tengan piedad de mí, porque Dios me ha abatido!
Aveți milă de mine, aveți milă de mine, voi prietenii mei; căci mâna lui Dumnezeu m-a atins.
22 ¿Por qué me persiguen como lo hace Dios? ¿No se conforman con obtener su libra de carne?
De ce mă persecutați ca Dumnezeu și nu vă săturați cu carnea mea?
23 “Quisiera que mis palabras quedaran escritas, registradas en un libro,
De s-ar fi scris cuvintele mele acum! De s-ar fi tipărit într-o carte!
24 o grabadas con pluma de hierro y plomo fundido en la roca para siempre.
De s-ar fi gravat cu un toc de fier și plumb în stâncă pentru totdeauna!
25 “Sé que mi Redentor está vivo, y que por fin subirá al estrado para mí en la tierra.
Pentru că eu știu că răscumpărătorul meu trăiește și va sta în picioare pe pământ în ziua de pe urmă;
26 Aunque mi piel esté destruida, en mi cuerpo Veré a Dios.
Și după ce această piele a mea se distruge, totuși în carnea mea voi vedea pe Dumnezeu,
27 Yo mismo lo veré, con mis propios ojos y no con los de otro. ¡El pensamiento me invade!
Pe care îl voi vedea pentru mine însumi și ochii mei vor privi și nu un altul, deși rărunchii mei se mistuie înăuntrul meu.
28 Ustedes se dicen: ‘¿Cómo podemos hacerlo sufrir para que vea que él es la fuente de sus problemas?’
Dar voi ar trebui să spuneți: De ce îl persecutăm? Văzând că rădăcina acestui lucru este găsită în mine.
29 Ustedes mismos deberían temer ser castigados por Dios, porque saben que la ira trae el castigo de Dios que acompaña al juicio”.
Temeți-vă de sabie, căci furia aduce pedepsele sabiei, ca să știți că este o judecată.

< Job 19 >